Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul la care ar trebui să poată înţelege un text de lungime moderată, să-i identifice ideea principală şi să găsească informaţiile cerute, arată raportul PISA 2025. Proporţia a crescut de la 41,7% în 2022, iar scorul României la citire a scăzut cu 16 puncte. După rezultatele dezastruoase de la testele PISA, ministrul Educaţiei a anunţat luarea unor măsuri. Astfel, toţi elevii cu medii sub 7 vor avea parte de pregătiri suplimentare la limba şi literatura română şi la matematică. Ministrul arată că nu va milita acum pentru creşterea numărului de ore sau de săptămâni de şcoală, însă pentru o perioadă, „Şcoala altfel” şi „Şcoala verde” trebuie să se desfăşoare după acelaşi program ca şi celelalte săptămâni de şcoală, diferenţa constând în activităţile didactice cu caracter remedial şi aplicativ, cu pro-bleme relevante din viaţa reală şi pentru profesiile viitorului.

Directorul Liceului Tehnologic „Anghel Saligny”, prof. Camelia Mocanu: „Nu numărul orelor, în sine, va schimba rezultatele, ci calitatea lor”

Despre aceste măsuri, directorul Liceului Tehnologic „Anghel Saligny” Tulcea, prof. Camelia Mocanu, consideră că ele sunt binevenite atât timp cât sunt clar reglementate.

„Din perspectiva unui director, consider că orice măsură care urmăreşte recuperarea decalajelor de învăţare este binevenită, cu condiţia să fie foarte clar reglementată şi să existe resursele necesare pentru aplicarea ei. La acest moment vorbim despre măsuri anunţate public de ministrul Educaţiei, urmând să vedem forma concretă a planului de măsuri şi precizările privind aplicarea acestuia. Pentru şcoală, implementarea ar presupune identificarea elevilor care au nevoie de sprijin, constituirea grupelor, stabilirea unui program, asigurarea profesorilor şi, foarte important, monitorizarea progresului elevilor. Cred însă că trebuie să evităm transformarea activităţii remediale într-o simplă <<oră în plus>>. Dacă un elev nu a înţeles un anumit conţinut în timpul orei obişnuite, repetarea lui în exact aceeaşi manieră încă o oră nu garantează progresul. Activitatea remedială trebuie să însemne o altă abordare: grupe mai mici, lucru diferenţiat, exerciţii practice şi intervenţie adaptată dificultăţilor fiecărui elev”, ne-a declarat prof. Camelia Mocanu.

Directorul Liceului Tehnologic „Brad Segal”, prof. Aida-Corina Moldoveanu: „Noi trebuie să valorificăm la maximum timpul petrecut cu elevii la orele din programul şcolar. Peste program nu va rămâne niciun elev, indiferent de condiţii”

Prof. Aida-Corina Moldoveanu susţine că, în cazul liceelor tehnologice, fragmentarea anului şcolar reprezintă o problemă, deoarece perioadele de curs sunt întrerupte de stagii de pregătire practică, „Şcoala altfel”, „Săptămâna verde” şi vacanţe.

„În ultimii ani au apărut prevederi distincte pentru liceele tehnologice, uşor diferite faţă de liceele teoretice sau vocaţionale. Aceste noi prevederi mai mult au încurcat decât să lămurească problema acestor săptămâni. Se recomandă organizarea activităţilor de pregătire practică, dar adaptate spiritului non-formal al programului. În practică, nu toate clasele pot fi programate în aceeaşi săptămână pentru stagii de pregătire practică, ceea ce s-a transformat într-o inechitate generatoare de nemulţumiri pe care noi, ca şcoală, nu avem cum s-o rezolvăm. Am constatat de-a lungul anilor un dezavantaj major al acestor săptămâni, şi anume fragmentarea exagerată a procesului de predare-învăţare-evaluare. La un liceu tehnologic, în cadrul unui interval de învăţare apar 4-5 săptămâni de şcoală, o săptămână de stagii de pregătire practică şi o săptămână altfel sau verde, apoi iar vacanţă. Se pierde ritmul de lucru. Pentru că modulul este scurt, profesorii se simt adesea presaţi să predea o cantitate mare de materie într-un timp record pentru a pune notele necesare, transformând perioada de curs într-o cursă contra cronometru. Apoi apare întreruperea şi intervine uitarea. Practic, ar fi foarte bine dacă aceste săptămâni << Şcoala altfel>> şi <<Săptămâna verde>> s-ar desfăşura după un program şcolar obişnuit posibil cu activităţi didactice remediale şi/sau aplicative”, a precizat directorul.

Directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret”, prof. Adina-Laura Voicu: „Remedialul nu are voie să pară o pedeapsă sau o <<corigenţă mascată>>”

Şi directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret”, prof. Adina-Laura Voicu consideră că dezvoltarea competenţelor de bază reprezintă o prioritate, însă până în prezent, unitatea de învăţământ nu a primit instrucţiuni metodologice sau note oficiale privind aplicarea măsurilor anunţate.

Aceasta atrage atenţia că activităţile remediale nu trebuie să fie percepute de elevi ca o pedeapsă.

„Regimul juridic al acestor activităţi şi statutul lor obligatoriu sunt, de regulă, clarificate prin ordin de ministru. Dincolo de litera legii însă, remedialul nu are voie să pară o pedeapsă sau o <<corigenţă mascată>>. Dacă un copil se simte etichetat sau stigmatizat, eficienţa este compromisă din start. Rolul nostru este să gândim un program suplimentar flexibil, de susţinere reală. Principala provocare pentru conducerea unei şcoli ţine de orar şi de spaţiu. Aşteptăm reperele metodologice din minister pentru a vedea cum vor fi susţinute aceste activităţi în încadrarea cadrelor didactice, plecând de la accentuata penurie a profesorilor din sistem”, ne-a declarat prof. Adina-Laura Voicu.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a Ziarului DELTA.