Granturi de până la 200.000 de euro pentru românii din diaspora care vor să deschidă afaceri în România. Ce spun primarii din Tulcea despre program

Românii din diaspora care vor să deschidă firme în România vor putea obţine granturi de până la 200.000 euro, asociate unor credite de investiţii, prin programul „Diaspora Investeşte Acasă”. Programul are un buget total de 100 de milioane de euro, iar ajutoarele vor putea fi acordate în perioada 2026 – 2029. Ajutorul acordat prin program nu va funcţiona ca un grant independent, ci va fi asociat unui credit de investiţii obţinut de firma beneficiară. Grantul va putea acoperi până la 60% din valoarea creditului, dar nu va putea depăşi 200.000 euro pentru fiecare beneficiar eligibil. Unii primari spun că programul poate fi o şansă pentru cei plecaţi să se întoarcă şi să investească în localităţile lor, în timp ce alţii atrag atenţia că posibilităţile de afaceri sunt limitate şi că există încă multe probleme care pot descuraja investiţiile.

Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion: „Este un început, dar trebuie să ne gândim şi la cei care au deja afaceri”

Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, consideră că programul este o iniţiativă binevenită, însă spune că este nevoie, în primul rând, de o promovare corespunzătoare pentru ca românii din diaspora să afle despre această oportunitate şi să fie identificaţi potenţialii beneficiari.

„Momentan nu am nişte lucruri punctuale, dar, în acelaşi timp, din punctul meu de vedere, era firesc să iasă hotărârea de Guvern, după care să se facă o promovare aşa cum trebuie pentru a identifica potenţialii beneficiari. Ca şi iniţiativă, este de bun augur, dar, în acelaşi timp, cred că ar trebui să gândim pe mai departe şi pentru cei care sunt deja cu afaceri în România, cum să-i sprijine Guvernul pentru a-şi putea menţine afacerile măcar pe linia de plutire”, ne-a declarat Eugen Ion.

Acesta vede programul ca pe un prim pas, dar consideră că investiţiile ar trebui orientate şi către domeniile care au deja un potenţial în fiecare zonă.

„Cred că este un început, fiindcă trebuie să existe şi nişte responsabilităţi în acest sens. Consider că în fiecare parte a ţării există sau pot exista domenii care să vină în completarea la ceea ce există în zona noastră. Adică, dacă în zonă e ponderea pe sectorul de turism, agroturism, agricultură, eu cred că trebuie să se menţină acest trend, unde deja există o platformă deschisă în sensul acesta”, a mai spus primarul.

Primarul comunei Maliuc, Nicoleta Sevastian: „Singura afacere viabilă ar fi turismul”

La Maliuc, primarul Nicoleta Sevastian spune că există persoane care muncesc în străinătate, dar care se întorc periodic în localitate şi îşi păstrează aici locuinţele. În opinia sa, însă, principalele oportunităţi de investiţii pentru cei care ar reveni ar fi în turism şi HoReCa.

„Avem destule persoane plecate în străinătate, dar nu permanent. Merg la muncă, revin şi îşi ţin casele aici. Nu este foarte simplu totuşi. Să presupunem că lucrează cineva în construcţii, că majoritatea asta fac, iar dacă se va întoarce în Maliuc nu ar fi oportun să-şi deschidă o astfel de afacere. Singura afacere viabilă ar fi turismul. Altceva nu ar fi. Să-ţi faci o firmă de construcţii în Maliuc, n-ai unde să profesezi. Câte construcţii sunt în Maliuc de făcut? În turism ar putea să investească, în HoReCa. Nu poţi să faci o producţie aici în zonă pentru că e foarte dificil cu transportul. Sau, de exemplu, dacă deschizi o brutărie, nu ai cui să vinzi pâinea. Câtă pâine poţi să vinzi în Maliuc? În ceea ce priveşte turismul, nu ştiu câţi din cei plecaţi au lucrat în domeniu. Asta este o condiţie, să fi lucrat în domeniul în care urmează să deschizi afacerea”, ne-a  declarat Nicoleta Sevastian.

Primarul comunei Chilia Veche, Alexandru Timur Ciauş: „Eu îi sprijin, numai să vină”

Şi în Chilia Veche există localnici plecaţi la muncă în străinătate, iar primarul Alexandru Timur Ciauş spune că îi susţine pe cei care vor să revină şi să investească în comunitate.

„Avem ceva oameni plecaţi, ca peste tot. Cred că în toate localităţile sunt oameni plecaţi. Eu îi sprijin, numai să vină, să aibă iniţiativă, fiindcă mulţi nu prea vor să vină”, a precizat primarul comunei Chilia Veche.

Edilul atrage însă atenţia că sprijinul acordat celor din diaspora ar trebui să fie oferit şi pentru antreprenorii care au rămas în România.

„Cu cei din România ce facem? Trebuiau să fie şi ei ajutaţi. Pe cei din România nu trebuie să-i ajutăm?”, ne-a spus Timur Ciauş.

În ceea ce priveşte domeniile în care ar putea fi făcute investiţii în Chilia Veche, primarul vede oportunităţi în agricultură şi pescuit.

Primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache: „În zona noastră nu cred că se vor întoarce”

În comuna Stejaru, primarul Dumitru Enache este mai rezervat în privinţa impactului pe care programul l-ar putea avea asupra comunităţii. Edilul spune că situaţia diferă de la un sat la altul şi că, în unele cazuri, există probleme care fac dificilă chiar şi ideea unei investiţii.

„Comuna Stejaru are un specific aparte, ca să spun aşa. Un procent de 60 – 70% este populaţie aromână şi nu cunosc ca vreo familie de aromâni să fie plecată şi să vrea să se întoarcă pentru a investi şi să beneficieze de acest program”, ne-a declarat Dumitru Enache.

În satul Altân Tepe, edilul spune că există foarte multe persoane plecate în străinătate. Acesta susţine că problemele legate de proprietate reprezintă obstacole importante pentru eventualii investitori.

„În satul Altân Tepe, într-adevăr, avem foarte multă lume plecată în afară, dar, la fel, nu am auzit să-şi dorească să vină şi să facă ceva, pentru că la ei situaţia este altfel. Chiar dacă ar vrea să facă, nu au cum să facă. Deşi mă repet, satul acesta, Altân Tepe, este părăsit de ţara aceasta. Şi-au bătut joc şi îşi bat joc în continuare de oamenii de-acolo. Ei trăiesc în nişte condiţii mizere. Blocurile toate de locuinţe nu sunt ale lor, sunt ale Companiei Naţionale Minvest Deva, deci nu sunt proprietari. Dacă ar vrea să investească, cum să investească dacă ei nici măcar nu sunt proprietari pe terenul acela. Acestea sunt problemele grave pe care le avem şi nimeni nu vrea să facă nimic”, a subliniat edilul.

Primarul spune că au existat inclusiv persoane din străinătate interesate de eventuale investiţii, însă nu are deocamdată informaţii concrete despre proiectele pe care acestea le-ar putea dezvolta.

„M-am întâlnit la uşa primăriei cu nişte cetăţeni de altă naţionalitate, chinezi cred că erau, şi că sunt interesaţi să facă ceva investiţii, dar nu ştiu exact unde. Făceau poze la primărie, în mijlocul satului acolo”, a precizat primarul.

Cât despre românii plecaţi, edilul consideră că agricultura ar rămâne una dintre cele mai posibile variante, dar nu exclude apariţia unor iniţiative noi.

„În zona noastră nu cred că se vor întoarce. Am văzut şi zone dezvoltate realizate de oameni plecaţi, prin Ardeal, Maramureş, Moldova, dar nu cred că la noi, în Stejaru, o să găsim persoane care să investească sau o să aibă putere financiară să o facă. În afară de agricultură, nu cred că altceva ar putea să facă”, ne-a spus acesta.

Totuşi, primarul consideră că tinerii au astăzi acces la mai multe informaţii şi pot veni cu idei care să depăşească domeniile tradiţionale ale zonei.

„Tinerii sunt întreprinzători acum, sunt isteţi, au acces la informaţii şi pot să deschidă orice tip de afacere. Nu trebuie să aibă neapărat treabă cu tradiţiile locale”, a mai declarat edilul.

Primarul comunei Văcăreni, George Năstase: „Cea mai mare problemă o reprezintă birocraţia”

În comuna Văcăreni, primarul George Năstase spune că există un număr important de persoane plecate în străinătate care ar putea fi interesate să revină, însă consideră că accesarea unui credit, chiar şi în condiţiile unui sprijin financiar din partea statului, presupune şi riscuri pentru antreprenori.

„Sunt destul de multe persoane dornice să revină acasă şi să investească, dar, din punctul meu de vedere, cea mai mare problemă la noi în România o reprezintă birocraţia, care de multe ori te descurajează”, ne-a declarat George Năstase.

Potrivit acestuia, aproximativ 400 – 500 de persoane din comună sunt plecate în străinătate. Edilul atrage atenţia că cei care vor să acceseze programul trebuie să analizeze foarte bine domeniul în care vor investi, mai ales în condiţiile în care sprijinul financiar este legat de un credit.

„Zona de investiţii ar trebui să fie oarecum sigură. În momentul în care accesezi un credit trebuie să fii sigur că îţi permite piaţa şi să ai continuitate în sensul acesta, iar domeniul de activitate ar trebui să-ţi ofere o garanţie oarecum, deoarece un credit obţinut poate să fie o reală problemă în contextul în care nu poţi să funcţionezi mai bine de un an de zile, de exemplu, şi trebuie să dai înapoi”, a explicat primarul.

Acesta consideră că există şi factori externi care pot influenţa decizia românilor din diaspora de a reveni în ţară şi de a investi.

„Trebuie să plecăm de la o reală problemă cu care ne confruntăm noi. În primul rând, la nivel politic, este o instabilitate generală, care, la rândul ei, generează disconfort în rândul cetăţenilor şi o lipsă de credibilitate. Drept urmare, acest fapt cred că nu oferă destulă încredere cetăţenilor din străinătate să vină să investească, chiar dacă li se oferă această posibilitate cu creditul”, ne-a spus edilul.

Primarul din Văcăreni a menţionat şi situaţia de securitate din regiune, în contextul războiului din Ucraina.

„O altă problemă reală o reprezintă războiul de la graniţa noastră. Destul de des au început să cadă drone din zona de conflict pe teritoriul ţării noastre. Nu putem oferi o garanţie cetăţeanului că există siguranţă în acest sens, fiindcă în orice moment poţi să te trezeşti cu o dronă peste casă. Este un lucru foarte bun că li se oferă această susţinere românilor din străinătate care intenţionează să se întoarcă, dar cred că această revenire ar consta în mai mulţi factori care ar putea influenţa oarecum şi oferi o siguranţă”, a mai declarat primarul.

În ceea ce priveşte domeniile care ar putea atrage investiţii în Văcăreni, edilul spune că acestea ar fi agricultura şi legumicultura, dar şi construcţiile şi turismul.

Prin intermediul acestui program, societăţile nou înfiinţate, al căror capital social este deţinut majoritar de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, vor putea accesa granturi pentru susţinerea creditelor destinate investiţiilor.

„Prin acest program ne propunem să transformăm experienţa profesională, competenţele şi resursele românilor din diaspora într-un motor de dezvoltare economică pentru România. Transmitem astfel un semnal că susţinem iniţiativa antreprenorială şi investiţiile realizate de românii care doresc să contribuie activ la dezvoltarea economiei naţionale. Programul înseamnă investiţii sustenabile, noi oportunităţi pentru comunităţile locale şi crearea de locuri de muncă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Granturile vor putea acoperi până la 60% din valoarea creditului de investiţii, fără a depăşi suma de 200.000 euro pentru fiecare beneficiar eligibil. Sprijinul financiar va fi acordat în perioada 2026 – 2029, în limita bugetului disponibil.

Programul se adresează start-up-urilor înfiinţate de români din diaspora care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute în schema de ajutor de minimis. Printre principalele criterii se numără: deţinerea majoritară a capitalului social de către cetăţeni români care au avut domiciliul sau reşedinţa în străinătate pentru o perioadă de minimum 12 luni consecutive în ultimele 18 luni; existenţa unei experienţe profesionale sau a unor studii relevante de minimum un an în domeniul pentru care se solicită finanţarea; menţinerea investiţiei şi a structurii acţionariatului pentru o perioadă de cel puţin 3 ani de la finalizarea investiţiei.

Beneficiarii vor trebui să asigure o contribuţie proprie de minimum 10% din valoarea proiectului de investiţii. Pentru antreprenorii cu vârsta sub 35 de ani, contribuţia minimă va fi redusă la 5%.

Valoarea minimă a unui credit de investiţii este de 5000 de euro, iar valoare maximă este de 500.000 euro. Perioada maximă de creditare va fi de 10 ani, fără ca scadenţa finală să depăşească data de 31 decembrie 2037.

Programul „Diaspora Investeşte Acasă”, primul dedicat românilor din diaspora, face parte din obiectivele Ministerului Finanţelor privind susţinerea investiţiilor, stimularea antreprenoriatului şi consolidarea legăturilor economice dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării.

Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea programului „Diaspora Investeşte Acasă” este publicat la rubrica „Transparenţă”, conform prevederilor legale privind transparenţa în procesul decizional.