Deputatul PSD de Tulcea Sergiu Constantinescu critică modul în care Guvernul abordează reforma companiilor de stat. Vizată direct este noua platformă guvernanta.gov.ro, lansată recent de vicepremierul responsabil de domeniu, Oana Gheorghiu. Parlamentarul tulcean susţine că proiectul nu aduce o reformă reală, ci doar o colectare de date deja accesibile publicului, iar cifrele finale se întorc ca un bumerang politic împotriva iniţiatorilor.

„Nu am înţeles exact ce a vrut doamna Oana Gheorghiu să demonstreze prin lansarea cu surle şi trâmbiţe a guvernanta.gov.ro”, spune deputatul Sergiu Constantinescu.

Acesta atrage atenţia că elementele de bază prezentate ca o noutate absolută erau deja reglementate strict de lege: „Transparenţă? Foarte bine. Dar transparenţa nu înseamnă să iei informaţii care erau deja publice, în baza obligaţiilor legale, să le pui pe un site nou şi să prezinţi centralizarea drept mare reformă.”

Dincolo de rezervele privind utilitatea platformei, deputatul Sergiu Constantinescu a analizat radiografia financiară pe care noul site o oferă celor 114 companii monitorizate. Cifrele oficiale arată o realitate economică solidă, care contrazice discursul public tradiţional despre companiile cu capital de stat.

„Avem 69,8 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată. 88 sunt pe profit. După ce sunt luate în calcul şi pierderile celorlalte, rezultatul net cumulat este de 12,4 miliarde de lei. 12,4 miliarde de lei profit NET. Asta înseamnă un rezultat net echivalent cu aproximativ 17,8% din cifra de afaceri cumulată. Surprinzător pentru nişte <<găuri negre>>”, subliniază parlamentarul PSD.

Sergiu Constantinescu sugerează că succesul financiar al acestor entităţi economice ar putea să nu coincidă cu naraţiunea pe care iniţiatorii platformei doreau să o promoveze în spaţiul public atunci când puneau sub semnul întrebării utilitatea companiilor de stat.

Cea mai controversată secţiune a platformei se dovedeşte a fi, în opinia deputatului de Tulcea, cea legată de apartenenţa politică a membrilor din consiliile de administraţie şi conducerile executive. Introducerea unei rubrici intitulate „PARTID” transformă instrumentul economic într-unul cu tentă strict politică. Totuşi, matematica datelor oferă o surpriză majoră.

Din cele 585 de persoane inventariate, marea majoritate sunt neafiliate (360) sau cu apartenenţă neprecizată (119). În tabăra celor asumaţi politic, raportul de forţe contrazice retorica din ultimii ani: PSD numără 46 de reprezentanţi, PNL are 42, USR are 17, iar UDMR doar unul.

„Matematica este simplă. PSD, 46, iar PNL plus USR, 59. Dacă scopul rubricii <<Partid>> era să descoperim celebra armată de <<sinecurişti PSD>>, datele propriei platforme au produs un rezultat ceva mai incomod. Mai ales că vorbim despre oameni aflaţi în conducerea unor companii dintre care 88 sunt pe profit”, arată Sergiu Constantinescu.

În analiza sa, deputatul Sergiu Constantinescu a explicat care ar fi trebuit să fie indicatorii reali de performanţă pe care un vicepremier axat pe reformă structurală ar fi trebuit să îi urmărească, în locul criteriilor bazate pe carnetul de partid.

„Aş fi vrut să văd pentru fiecare administrator şi director câteva lucruri care chiar măsoară managementul: ce rezultate avea compania când a venit, ce rezultate are astăzi, ce investiţii a realizat, cum a evoluat productivitatea, ce datorii a redus sau a acumulat şi ce obiective din contractul de mandat a îndeplinit. Acolo începe guvernanţa corporativă”, subliniază deputatul PSD de Tulcea.

În finalul analizei, parlamentarul ironizează ce arată, involuntar, noua platformă guvernanta.gov.ro.

„Până atunci, după un an de preocupare pentru reforma companiilor de stat, avem un site care centralizează informaţii în mare parte deja publice şi o rubrică <<Partid>> care reuşeşte involuntar să ne spună că PNL şi USR au împreună mai mulţi oameni identificaţi politic în aceste conduceri decât PSD. Măcar centralizarea a fost utilă la ceva”, a concluzionat Sergiu Constantinescu.