Drumul expres Constanţa – Tulcea intră oficial pe lista scurtă a marilor proiecte de infrastructură rutieră care vor fi demarate în perioada imediat următoare. Programul de guvernare 2026 – 2028, propus de premierul desemnat Luca Niculescu, plasează această legătură strategică pentru Dobrogea printre priorităţile noului Executiv, alături de alte rute majore precum Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamţ şi Focşani – Brăila.

La nivel naţional, noul Guvern îşi asumă o ţintă ambiţioasă: darea în exploatare a aproximativ 185 de kilometri de autostradă şi drum expres până la finalul anului 2026, urmând ca întreaga reţea rapidă a ţării să depăşească 2.000 de kilometri până în 2028.Pentru a atinge aceste obiective, strategia executivului combină fondurile europene, instrumentul SAFE, parteneriatele public-private şi bugetul naţional, totul în li-mitele stricte ale stabilităţii fiscale.

Arheologii au început verificările pe traseul Drumului Expres Constanţa – Tulcea şi cer acces pe terenurile fermierilor 

Investigaţiile arheologice necesare pentru realizarea investiţiei „Drum Expres Constanţa-Tulcea” au fost reluate săptămâna trecută, în Baia, în zonele aflate pe traseul viitoarei şosele de mare viteză. Specialiştii au trimis deja proprietarilor planurile exacte ale proiectului în format digital pentru ca aceştia să vadă unde se suprapune drumul cu proprietăţile lor. Cercetările fac parte din etapa de pregătire a documentaţiei tehnice pentru proiect şi sunt necesare pentru identificarea şi protejarea eventualelor vestigii arheologice. Echipele de specialişti vor desfăşura activităţi de teren pe amplasamentele vizate, inclusiv pe proprietăţi private, cu sprijinul autorităţilor locale.

„Vă rugăm să ne permiteţi accesul pentru a realiza sondajele necesare pentru studiile arheologice incluse în studiul de fezabilitate pe suprafeţele agricole care temporar sunt libere de culturi”, au transmis reprezentanţii Institutului de Arheologie – Bucureşti.

Săpăturile de test vor fi de mici dimensiuni, având în jur de 5 metri lungime şi sub un metru adâncime.

„Sondajele arheologice constau din nişte suprafeţe de circa 5 m lungime şi 1,2 m lăţime, iar adâncimea normală a săpăturii este de 0,7/0,8 m. Secţiunile acestea, imediat după examinare vor fi nivelate, doar apoi o vom merge mai departe; distanţa medie între secţiuni va fi de aproximativ 80-90 de m”, au precizat specialiştii.

Anunţul a fost făcut de Primăria Baia, deoarece lucrările au loc şi pe raza comunei, iar administraţia locală trebuie să permită accesul pentru săpături.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a Ziarului Delta.