Crescătorii de animale din comuna Stejaru nu au mai avut puterea financiară să-şi refacă efectivele după pierderile suferite în 2024, iar multe dintre ferme au rămas goale. În timp ce la nivelul judeţului Tulcea a început campania de vaccinare a oilor şi caprelor împotriva pestei micilor rumegătoare şi a variolei ovine şi caprine, primarul comunei, Dumitru Enache, spune că nu deţine informaţii cu privire la desfăşurarea acestei acţiuni în localitate. Potrivit primarului, tragedia din 2024 a lăsat urme adânci în comunitatea din Stejaru, care se număra printre localităţile cu cele mai mari efective de animale din ţară. Dacă înainte comuna avea peste 100.000 de animale, în prezent efectivul de oi-mamă şi capre-mamă ar fi ajuns la numai 2.000-3.000 de capete. Mulţi dintre fermieri nu au mai avut resursele necesare pentru a cumpăra animale de reproducţie şi pentru a-şi relua activitatea.

„Noi am fost deschişi tot timpul, însă, din păcate, porţile noastre sunt închise acum. Nu mai avem pe cine primi. Tragedia, aşa pot să o numesc, care s-a întâmplat în 2024, ne-a făcut să nu ne putem reveni. Marea majoritate a fermelor noastre sunt goale. Nu mai au ce să vaccineze la Stejaru. Eram comuna cu cele mai multe animale din ţară, cu un efectiv de peste 100.000 de capete. În prezent, efectivul de oi-mamă şi capre-mamă nu depăşeşte 1.000 – 2.000 de capete. Nu ne-a spus nimeni dacă vine cineva să vaccineze, dacă a fost vaccinat vreun animal. Nici măcar nu ştiu dacă la reprezentanţii celor două ferme mari de comercializare au venit şi dacă le-au fost vaccinate animalele”, ne-a declarat primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache.

Edilul a explicat că datele pe care le cunoaşte provin din evidenţele utilizate la repartizarea suprafeţelor de păşunat, însă acestea nu includ şi animalele din fermele comerciale care achiziţionează şi vând animale.

„În momentul în care am făcut repartiţia hectarelor de izlaz pentru păşunat, erau în jur de 3.000 de capete de ovine, aproximativ 1.000 de capete de caprine şi în jur de 500 – 600 de capete de bovine, care nu intră sub incidenţa vaccinării. Aşadar, la nivelul comunei Stejaru, vorbim despre aproximativ 3.000 de capete de ovine şi caprine, fără a include fermele comerciale care achiziţionează şi vând animale. Eu vorbesc despre efectivul matcă. Un alt efectiv nu îl cunosc, pentru că nu am acces nici la baza de date a medicilor veterinari, nici la cele ale companiilor care exportă şi care cresc tineret pentru îngrăşare”, ne-a spus Dumitru Enache.

Primarul consideră că una dintre cauzele care au împiedicat refacerea efectivelor a fost şi despăgubirea insuficientă primită de crescători pentru animalele de reproducţie pierdute în 2024. În opinia sa, evaluarea oilor-mamă şi a caprelor-mamă a fost mult sub valoarea lor reală, iar banii încasaţi nu le-au permis fermierilor să cumpere un număr comparabil de animale.

„Judeţul Tulcea este mare. Probabil că există ferme comerciale în Baia, în Babadag, dar şi crescători privaţi de animale în tot judeţul. Preponderent, în judeţul Tulcea, crescătorii se ocupă de ovine şi caprine. Însă, la Stejaru, după ce s-a întâmplat în 2024, oamenii nu au mai avut pu-terea financiară să cumpere animale, să cumpere oi-mamă pentru reproducţie. Am atras atenţia şi atunci şi repet şi acum: evaluarea animalelor din efectivul matcă a fost catastrofală. Dacă, în cazul animalelor tinere destinate exportului, am avut parte de un preţ decent, în cazul oilor-mamă şi al caprelor-mamă, evaluarea a fost mult sub valoarea reală. La vremea respectivă, un animal de reproducţie costa în jur de 800 – 900, chiar 1.000 de lei, în timp ce fermierii noştri au primit între 400 şi 500 de lei. Unde este rezilienţa? Mi-au omorât 500 de oi, iar cu banii pe care i-am primit nu pot să cumpăr nici măcar 200. Şi atunci, oamenii s-au debarasat de această activitate şi nu au mai cumpărat animale”, a afirmat primarul comunei Stejaru.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a Ziarului DELTA.