Strângere de semnături pentru ieşirea tulcenilor mai devreme la pensie

Lista localităţilor în care cetăţenii vor ieşi la pensie mai devreme cu 2 ani ar putea fi completată cu municipiul Tulcea dacă iniţiativa vicepreşedintelui Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) – filiala Tulcea, Octavian Marius Popa, va fi legiferată.

Octavian Marius Popa a anunţat recent că va iniţierea unei campanii de strângere de semnături, la sediul ALDE Tulcea pentru ca tulcenii să beneficieze de pensionare cu 2 ani mai devreme, din cauza gradului ridicat de poluare din municipiu.

Conform Legii 212/2020 cetăţenii din localităţile care au sau au avut industrie cu grad ridicat de poluare au dreptul să se pensioneze cu doi ani mai devreme.

„În Tulcea s-au prelucrat neferoase cu grad ridicat de poluare! Tulcea a fost uitată!”, transmite vicepreşedintele ALDE Tulcea, Octavian Marius Popa.

Octavian Popa aminteşte că din anul 1976, Combinatul de feroaliaje din Tulcea care a produs de-a lungul timpului feroaliaje de siliciu, mangan, crom, siliciu metalic şi feroaliaje speciale, a avut un impact semnificativ asupra sănătăţii cetăţenilor.

„Conform programelor de dezvoltare a industriei României din anii ’70, s-a pus problema dezvoltării unor capacităţi noi in metalurgia românească, astfel că în anii ’90- ’95 să se ajungă la producţii de 25-30 milioane tone de oţel şi 250-300.000 tone aluminiu lingou pe an. În acest context au apărut proiectele pentru centre siderurgice puternice, precum Galaţi, Târgovişte, dezvoltări şi modernizări la combinatele existente de la Reşiţa, Hunedoara, Câmpia Turzii, capacităţi importante pentru metalurgia neferoasă, precum Slatina, Baia Mare, Tulcea şi altele. În anul 1973 a început construcţia Uzinei cu (Secţia Feroaliaje nr.1). În noaptea de 26 spre 27 iulie 1976 s-a realizat prima şarjă de feroaliaje româneşti. În anul 1980 Secţia Feroaliaje 1 a atins capacitatea de 80.000 tone/an. Producţia de feroaliaje a fost ulterior dezvoltată în mai multe etape prin urmare, a fost pusă în funcţiune în 1977- Secţia Siliciu Metalic cu o capacitate de 7.500 tone / an, dotată cu 3 cuptoare cu puteri electrice de 6,3 – 7,1 MVA şi în 1980 – Secţia Feroaliaje 2 cu o capacitate de 200 000 tone/an de feroaliaje cu siliciu, mangan şi crom, cu dotare de 5 cuptoare cu puteri electrice de 33MVA. În 1999 uzina a fost privatizată. Din anul 2002, activele aparţin FERAL Ldt., de aici şi numele SC FERAL SRL. Întrucât Combinatul de feroaliaje din Tulcea funcţionează din 1976 şi este unicul producător de feroaliaje din siderurgia românească ce comercializează feroaliaje de siliciu, mangan, crom, siliciu metalic şi feroaliaje speciale, acesta având o activitate susţinută până în anul 2012. Datorită celor prezentate anterior, concluzionez faptul că în perioada 1976-2012 activitatea de prelucrare a metalelor neferoase a avut un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei, respectiv îmbolnăvirea de silicoză – boală pulmonară determinată de factorii de mediu, aceasta fiind o pneumoconioză colagenă cauzată de inhalarea îndelungată a pulberilor cu conţinut crescut de bioxid de siliciu liber cristalin. Faţă de cele prezentate anterior, propunem adăugarea localităţii Tulcea din jud. Tulcea în lista localităţilor care vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).”, precizează Octavian Marius Popa.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat în luna septembrie un proiect de lege care pre-vede extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare, dacă au locuit cel puţin 30 de ani în unele zone afectate de poluarea remanentă, precum şi pe o rază de 8 km în jurul acestora. Actul normativ a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

În judeţul nostru, locuitorii din Mina Altân Tepe, sat din comuna Stejaru, sunt singurii care pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare din cauza gradului mare de poluare din zonă. Mina care exploata zăcământul de pirită cupriferă de la Altân Tepe era unică în România, prin cel mai bogat conţinut de cupru al minereului, de 4% în minereu.