Tot mai mulţi primari din judeţul Tulcea îşi întocmesc proiecte pentru branşarea localităţilor la sistemul de gaze naturale. Primarii au înţeles că alimentarea cu gaze este extrem de importantă pentru dezvoltare şi creşterea standardului de viaţă a populaţiei. Proiectele sunt în diferite etape procedurale, iar primarii speră că vor realiza aceste investiţii. Pe lângă investiţiile în reţelele de gaze naturale, primăriile din judeţ au proiecte de milioane de euro pentru modernizarea comunelor. Majoritatea proiectelor au fost accesate pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, extinderea alimentării cu apă în comună, precum şi pentru construirea sau modernizarea grădiniţelor şi şcolilor.
În comuna Frecăţei au ajuns circa 12 milioane de lei pentru construirea sistemului de canalizare, sursa de finanţare fiind Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Tot pentru construirea sistemului de canalizare din Poşta şi Frecăţei, primăria Frecăţei a încasat circa 1,8 milioane de euro de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi Programului Naţional de Dezvoltare Rurala (PNDR). Potrivit primarului Marian Naiman, anul acesta va fi finalizată canalizarea din Cataloi, care are o valoare de aproximativ 8 milioane de lei. Pentru asfaltarea străzilor din comună au fost accesate circa 1 milion de euro prin AFIR şi 8 milioane de lei prin PNDL. Lucrările sunt ţinute în loc însă din cauza lucrărilor la sistemului de canalizare care au fost amânate din cauza neconformităţii graficului. Toate aceste proiecte urmează a fi finalizate anul viitor.
Pentru anul 2021, Marian Naiman aşteaptă deschiderea sesiunii de fonduri europene pentru branşarea la gaze naturale, aceasta fiind cea mai mare provocare de anul acesta.
„Noi am avut semnat un contract de finanţare, dar s-a suspendat acel program. O să depunem până în aprilie actele pentru fonduri europene. Valoarea proiectului este de aproape 30 milioane de lei. Provocarea cea mai mare este începerea proiectului cu gazele naturale. Este o dorinţă foarte mare. Comuna a făcut în 2000 un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic, la fel s-a încercat şi în 2008-2009 şi nu s-a reuşit. Acum am întocmit un contract de finanţare, dar nu s-a finalizat”, ne-a declarat primarul Marian Naiman.
În comuna Luncaviţa, valoarea proiectelor accesate de către primărie se ridică la suma de 10 milioane de euro, lucrări care ar fi programate să se încheie în anul 2022.
„Noi avem proiectele în curs de execuţie, sunt în implementare la ora actuală. În curs de execuţie am depus ultima oară un proiect pentru gaze şi aşteptăm să vedem dacă intră la finanţare. La ora actuală am început proiectul de reabilitare a şcolii, realizarea atelierului, construire unui after-school şi a căminului cultural. Avem un proiect cu apă canal, o să se facă şase puţuri noi şi canalizări. Prin CNI o să reabilităm sala de sport din comună. Valoarea investiţiilor ar fi, cu tot cu asfaltările care se fac la ora actuală, în jur de 10 milioane de euro. Majoritatea se fac prin fonduri europene”, ne-a declarat primarul comunei Luncaviţa, Aurel Iorga.
UAT Luncaviţa a depus deja un proiect de finanţare care vizează aducerea gazelor, valoarea acestuia fiind de aproximativ 5 milioane de euro.
„Cea mai mare provocare este să aducem gazele în sat. Noi aşteptăm să vedem dacă intră la finanţare, suntem singurii din judeţul Tulcea care am depus proiectul acesta. Ne-ar interesa şi o şcoală la Rachelu, pentru că este în condiţii foarte mari de deteriorare”, ne-a spus primarul Iorga.
La finalul anului trecut, primăria Sarichioi a primit aprobarea pentru începerea lucrărilor pentru eficientizarea energetică a Şcolii Nr.1 şi a clădirii atelier din localitatea Sarichioi.
„Sunt foarte multe proiecte, unele sunt în derulare, iar altele în faza de licitaţie sau contractare. Pe 28 decembrie ni s-a transmis de la ADR Brăila că avem un proiect care a fost declarat eligibil, la care trebuie să depunem anumite documente şi să ne pregătim de contractare şi finanţare. Proiectul este despre Eficientizarea Energetică a Şcolii Nr. 1 şi a clădirii atelier din localitatea Sarichioi. Acest proiect a intrat pe Programul Operaţional Regional (POR) la finanţare şi proiectul este pregătit pentru contractare până în luna martie”, ne-a declarat primarul comunei Sarichioi, Vitali Finoghen.
La ora actuală, primăria Sarichioi se pregăteşte de licitaţia pentru asfaltarea drumurilor stradale din comuna, care are o valoare de circa 1 milion de euro.
„În momentul de faţă avem pe ITI asfaltarea care este în atribuire la a doua licitaţie, pentru că prima a fost anulată, era Asfaltare de Drumuri Stradale în Comuna Sarichioi, un proiect în valoare de 1 milion de euro pe ITI. Acesta a fost avizat deja de AFIR, rămâne doar să ne avizeze achiziţia şi să putem să începem lucrările. Avem în derulare un proiect de asfaltare, pentru modernizarea drumurilor pe PNDL, unde se asfaltează 17 km de drumuri din comuna Sarichioi, adică în fiecare localitate un anumit număr de km. Acesta prevede 2-3 străzi în localitatea Sarichioi, două în localitatea Zebil şi drumul de acces către Mânăstirea Visterna. Valoarea acestora este în valoare de circa 3,5 milioane de euro. Tot pe ITI avem Reabilitarea Căminului Cultural din Sarichioi, în care proiectul tehnic este depus la avizare, licitaţia fiind avizată. Avem şi Centrul Social la Enisala pe finanţare europeană. Suntem la stadiul emiterii autorizaţiei de construire şi vederii de începere a lucrărilor. Acesta este un proiect în valoare de 100.000 euro în care se realizează un centru social în localitatea Enisala. După momentul construirii lui, va face parte dintr-un alt proiect în care comuna Sarichioi este parteneră cu Asociaţia GAL Valea Teliţei. Un alt proiect pe PNDL în derulare ar fi realizarea instalaţia de canalizare în localităţile Sarichioi şi Zebil, în valoare de 2,5 milioane de euro. Tot prin PNDL s-a finalizat realizarea Grădiniţei Sarichioi în luna noiembrie-decembrie, care a costat 23 miliarde de lei vechi. Acum avem reabilitarea Şcolii din Zebil prin PNDL, în valoare de 36 miliarde de lei vechi”, ne-a spus primarul Vitali Finoghen.
În Jurilovca, unul dintre cele mai importante proiecte în desfăşurare este începerea lucrărilor la portul din localitate, dar şi încercarea branşării la sistemul de gaze.
„Suntem în faza de licitaţie, aşa cum am făcut anunţul de anul trecut, a portului din Jurilovca, o zonă de acostare, cu zonă de faleză. Este un proiect mai amplu şi sperăm ca din primăvară-vară să dăm drumul efectiv la lucrări. După cum se ştie, în fiecare an creşterea numărului turiştilor din Jurilovca este semnificativă, automat creşte şi solicitarea pentru acostarea ambarcaţiunilor, atât a celor care practică partea aceasta de transport pe apă, cât şi persoane care şi-au luat ambarcaţiuni şi doresc să le acosteze pe perioada anului într-un spaţiu decent. Sunt şi alte proiecte pe care le avem deja în derulare, precum asfaltările de drumuri, canalizări şi construirea sălii de sport de circa 180 de locuri. Această sală de sport va fi construită exact în curtea şcolii pentru a avea eficienţă maximă şi a fi folosită în primul rând pentru şcolari, pentru a face orele de sport în cadrul sălii. Aceasta este realizată în proporţie de 65% şi sperăm ca anul acesta s-o terminăm. Din proiectele de asfaltare, deja o parte le-am închis, unul este finalizat din fonduri europene, cel pe PNDL este realizat în proporţie de 90%, iar pe al treilea sperăm să-l demarăm din primăvară. Cu ultimul proiect, din fonduri guvernamentale putem spune că o să închidem toate străzile din comuna Jurilovca, adică o să avem asfaltate 100% uliţele. Şi Jurilovca încearcă să aplice pentru proiectul pe gaze, suntem la stadiul de studiu de fezabilitate şi sperăm să găsim şi o linie de finanţare, s-a deschis ceva, dar banii au fost insuficienţi”, ne-a declarat primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.
Potrivit primarului Alexe Anastase, până anul viitor comuna Mihail Kogălniceanu, satul Lăstuni, dar şi satul Rândunica ar putea fi alimentate cu gaze naturale. Tot până în anul 2022 este programată încheierea lucrărilor de asfaltare din Rân-dunica, Lăstuni şi Mihail Kogălniceanu, valoarea investiţiilor fiind de 7 milioane de euro. Pe lângă lucrările de infrastructură rutieră se numără şi extinderea alimentării cu apă în comună şi în satul Lăstuni, a căror valoare este de 500.000 lei.
„Pentru anul 2021, din punct de vedere social, cea mai mare provocare este să trecem de pandemie, iar din punct de vedere economic şi social-administrativ este alimentarea cu gaz”, ne-a spus primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Alexe Anastase.
În comuna Hamcearca s-au accesat fonduri de peste 21 milioane de lei, sursele de finanţare fiind atât din fonduri europene, PNDL, Campania Naţională de Investiţii (CNI), Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), dar şi din bugetul local.
„Printre obiectivele de investiţii aflate în curs de execuţie în anul 2021 se află construirea sălii de sport din Hamcearca, înfiinţare reţelei de alimentare şi distribuţie gaze naturale, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii drumurilor comunale şi stradale în satele comunei Hamcearca. De asemenea, avem şi un proiect de integrare şi asistenţă socială”, ne-a declarat primarul Ion Acceleanu.
Pentru primarul comunei Stejaru, Enache Dumitru, printre priorităţi se numără suplimentarea sursei de apă din comună, realizarea unei staţii de tratare a apei cu un bazin de înmagazinare a acesteia, precum şi preluarea blocurilor, terenului intravilan şi reţelei de iluminat din localitatea Mina Altân Tepe care se află în patrimoniul companiei Minvest Deva.
„Proiectele prioritare sunt suplimentarea sursei de apă, pentru că în perioadele de vară sistemul nostru cedează, pentru că avem apă de suprafaţă şi mai ales din cauza se-cetei. Deci sunt două mari proiecte pe tema aceasta. Deja am începutul studiul de fezabilitate, sperăm ca până în primăvară să putem suplimenta sursa de apă cu încă 16 metri cubi pe oră. Celalalt proiect ar fi o staţie de tratare a apei cu bazin de înmagazinare de 1200 de metri cubi, practic să am apă pentru două zile ca rezervă. Este un proiect amplu şi foarte important, pentru că noi având apă de suprafaţă nu e chiar ok, mai ales în perioada când plouă. Următorul proiect ca importanţă ar fi preluarea blocurilor, terenului intravilan şi reţelei de iluminat din localitatea Altân Tepe la patrimoniul comunei şi să demarăm un proiect de reparaţii capitale, modernizare a blocurilor de locuinţe, mai avem şi drumuri care trebuie asfaltate”, ne-a declarat primarul comunei Stejaru, Dumitru Enache.
Dan Nicolcenco, noul primar de la Sulina are planuri mari pentru oraş. Printre acestea, restaurarea cu fonduri europene a cimitirului multietnic din Sulina, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din oraş, ce reprezintă o adevărată lecţie de istorie. Primăria Sulina a depus în luna noiembrie a anului trecut cererile de finanţare pentru tot ansamblul format din cinci cimitire.
„Avem cinci cereri de finanţare pentru fiecare cimitir în parte, catolic, ortodox, Comisiei Europene a Dunării, musulman şi evreiesc pe care le-am depus în cadrul unui apel de proiecte dedicat zonei ITI pentru monumente istorice”, ne-a declarat primarul oraşului, Dan Nicolcenco.
Valoarea totală a cererilor de finanţare pentru ansamblul format din cele cinci cimitire este de 6,61 milioane de euro.
Pe lista proiectelor aflate în derulare la Sulina se află Restaurarea obiectivului de patrimoniu Biblioteca orăşenească – monument istoric, Modernizare străzilor din zona Prospect, Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Liceului teoretic Jean Bart – Şcoala Generală şi Modernizarea străzii a IV-a, mal drept. Valoarea investiţiilor ridicându-se la suma de peste 22 milioane de lei.
De asemenea, proiectul „Serviciu integrat de transport public urban în contextul dezvoltării durabile a oraşului Sulina” este în curs de semnare a contractului de finanţare nerambursabilă, valoarea fiind de 23.305.268,09 lei. Acesta cuprinde reabilitare, modernizare şi extindere autobaza pentru mijloace de transport, modernizare staţiilor de transport public pe traseu autobuz tur-retur, construire pistelor/traseelor pentru biciclişti, inclusiv amenajarea/ construirea centrelor de închiriere/ depozitare biciclete pe traseu şi achiziţionarea autobuzelor electrice.
Pe lista investiţiilor aflate în evaluare pentru anul 2021 se numără alte şapte proiecte, a căror valoare se ridică la suma de 188.472.906 lei.