Finanţarea reţelelor de distribuţie de gaze, un proiect de 600 de milioane de euro propus de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru conectarea localităţilor la reţeaua de gaze naturale, este privit cu scepticism de Comisia Europeană, au anunţat autorităţile de la Bucureşti.
Comisia Europeană a arătat în ghidul privind realizarea PNRR că nu va accepta proiecte poluante. Instalarea de centrale pentru încălzirea prin arderea gazelor este văzută ca o activitate poluatoare, iar Comisia Europeană descurajează puternic aceste proiecte.
În schimb, executivul european încurajează conectarea gospodăriilor individuale la reţelele de curent electric pentru asigurarea încălzirii.
Alocarea unor sume din PNRR pentru alimentarea cu gaze naturale este susţinută intens mai ales de autorităţile locale. Proiectul este aşteptat cu mult interes de autorităţile locale, inclusiv de municipiul Tulcea.
În cazul în care nu se vor putea primi fonduri europene, primarul Ştefan Ilie spune că se vor face eforturi pentru a se implementa investiţia, inclusiv prin modificarea legislaţiei în domeniu.
„Noi lucrăm la un proiect pentru a-l depune pe acest program. Dacă nu va fi finanţat de la Uniunea Europeană, vom face eforturi pentru a putea avea dreptul să investim noi, municipiile, din bugetul propriu şi să facem în aşa fel încât să modificăm legislaţia în domeniu. Municipiul nu este interesat să obţină profit de pe urma extinderii de gaz, ci doar să asigure confort către cetăţeni”, ne-a declarat primarul Ştefan Ilie.
PNRR se află în faza de ajustare cu cerinţele tehnice ale Comisiei Europene privind proiectele majore pe care autorităţile de la Bucureşti doresc să le realizeze în perioada următoare, au afirmat, reprezentanţii coaliţiei de guvernare.
Ei au precizat că oficialii de la Bruxelles nu au respins PNRR, pentru că încă nu a fost depusă forma finală a acestuia.
România discută informal cu Comisia Europeană proiectul de PNRR, un program al UE prin care Bucureştiul ar putea atrage aproape 30 de miliarde de euro din granturi şi împrumuturi rambursabile pentru marile lucrări publice destinate ieşirii din criza post – pandemie.
