Judeţul Tulcea nu a fost inclus în Programul Operaţional pentru Tranziţia Justă care are o alocare de 1,766 miliarde de euro şi care este dedicat dezvoltării mediului de afaceri. Motivul invocat de ministrul Fondurilor Europene a fost că judeţelor care şi-au dorit iniţial să fie integrate în program le-au lipsit voinţa şi dorinţa politică.

La începutul acestui an, primarul Ştefan Ilie a depus un memoriu în acest sens la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru declararea judeţului Tulcea ca judeţ eligibil în Programul Operaţional Tranziţie Justă, alături de celelalte şase judeţe, Hunedoara, Gorj, Mureş, Prahova, Galaţi şi Dolj.

Decizia a fost luată ieri în cadrul întâlnirii care a avut loc la Ministerul Fondurilor Europene între ministrul Cristian Ghinea, reprezentanţii Consiliilor Judeţene din toate cele şase judeţe, Coaliţia de Dezvoltare a României şi reprezentanţii mediului de afaceri, ne-a declarat secretarul general al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Sterică Fudulea, care a fost prezent la reuniune.

„Nu se va extinde şi pe alte judeţe acest program, pentru că domnul ministru Ghinea a zis că nu a existat voinţă şi dorinţă politică în acest sens, indiferent că poate au fost şi alte zone ale ţării care ar fi trebuit să fie sprijinite sau nu prin acest Program Operaţional pentru Tranziţia Justă. Pe raza judeţului Tulcea nu se va extinde, aşa cum şi-ar fi dorit la un moment dat domnul primar Ştefan Ilie. E clar că această decizie reflectă puterea politică şi voinţa actualei conduceri. Odată ce domnul ministru a făcut această afirmaţie, înseamnă că poate ar fi fost şi alte judeţe care ar fi avut nevoie de Programul Operaţional pentru Tranziţia Justă, dar decizia politică a fost doar pentru aceste şase judeţe. Mecanismul şi principiul pe care a fost acordat acest grant era <<nu lăsăm pe nimeni în urmă>>, ceea ce însemna dezvoltarea tuturor zonelor. Va fi un minus pentru judeţul nostru. Probabil că dacă ar fi fost mai multă presiune sau voinţă politică se putea schimba decizia”, ne-a declarat secretarul general al CNIPMMR, Sterică Fudulea.

Potrivit adresei trimise de primarul Ştefan Ilie Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, după 1990, municipiul Tulcea a înregistrat o scădere dramatică a indicatorilor economici de producţie industrială, prin închiderea celor două mari platforme industriale, platforma industrială Est şi platforma industrială Vest, existente pe teritoriul oraşului.

Astfel, pe platforma industrială Vest, unităţi ale industriei metalurgice (activitate industrială de importanţă majoră la nivel local şi naţional) au fost pur şi simplu închise, respectiv SC Tremag Tulcea şi SC Feral Tulcea, iar Alum SA şi-a diminuat semnificativ activitatea.

Pe platforma industrială Est şi-au încetat activitatea societăţi din sectorul prelucrării marmurei (Marmura SA) şi a industriei alimentare (fabrica de conserve de peşte, fabrica de bere, fabrica de prelucrare a legumelor şi fructelor, combinatul de prelucrare a cărnii Campofrio, fabrica de lapte Deltalact şi-a restrâns activitatea), iar altele, din sectorul construcţiei de nave (Siaj SA) şi a transportului naval de mărfuri (Transnav SA) sunt aproape de colaps.

O altă pierdere importantă pentru municipiul Tulcea a constituit-o lichidarea completă a Întreprinderii de Pescuit Oceanic – unitate unicat, de mare importanţă economică, lichidare care a avut şi efect asupra activităţii Portului Tulcea, prin diminuarea semnificativă a volumelor de mărfuri tranzitate şi manipulate.

Închiderea tuturor acestor agenţi economici a influenţat negativ segmentul de servicii complementare activităţilor lor, iar faptul că nu au fost dezvoltate alte ramuri industriale la nivel local, care să suplinească aceste dispariţii, a avut repercusiuni dramatice asupra componentelor Piaţa muncii, Principalii indicatori macroeconomici şi mediul antreprenorial atât din Municipiul Tulcea cât şi din judeţul Tulcea.

Un alt factor, care a influenţat negativ dezvoltarea municipiului Tulcea îl constituie faptul că peste 83% din suprafaţa judeţului Tulcea este înscrisă în reţeaua de arii naturale protejate Natura 2000.

„Concluzionând, pentru revitalizarea mediului economic şi social al municipiului Tulcea, se impune, cu celeritate, diversificarea economică şi socială a oraşului, prin implementarea de măsuri de recalificare şi/sau reconversie profesională şi incluziune activă a lucrătorilor şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. În acest scop este primordială sprijinirea apariţiei de noi activităţi care să pună în valoare întregul potenţial economic al judeţului, respectiv al municipiului, precum şi sprijinirea transformării proceselor industriale existente, transformare necesară pentru o tranziţie spre o economie neutră concomitent cu creşterea numărului locurilor de muncă din aceste sectoare. Pentru respectarea principiului <<nimeni nu este lăsat în urmă>> şi ţinând cont că Municipiul Tulcea, din analiza indicatorilor statistici cuprinşi în studiul <<Evoluţia dezvoltării economice în Regiunea Sud-Est>> se încadrează în categoria celor mai afectate teritorii, făcând parte dintr-un judeţ defavorizat, judeţul Tulcea, cu dezvoltare întârziată, vă solicităm să fim incluşi în Anexa D a Raportului de Ţară 2020 şi implicit declararea judeţului Tulcea ca judeţ eligibil, alături de celelalte 6 judeţe, a Programului Operaţional Tranziţie Justă”, transmitea în adresă, la începutul anului, primarul Ştefan Ilie.

Printre activităţile eligibile din Programul Operaţional pentru Tranziţie Justă se află investiţii în crearea de noi întreprinderi, inclusiv prin servicii de consultanţă, investiţii productive în IMM-uri, inclusiv în întreprinderi nou înfiinţate, care conduc la diversificare şi reconversie economică, dar şi dezvoltare economică prin promovarea transferului de tehnologii avansate şi sprijinirea cooperării dintre industrie şi cercetători.