Comunităţile se golesc de tineri, primarii speră ca modernizarea localităţilor să-i aducă înapoi

Comunităţile locale se depopulează masiv de populaţia activă, iar din cauza  salariilor mici, emigraţia în străinătate este singura şansă spre prosperitate. Dacă la nivelul unor comune tulcene majoritatea tinerilor au ales să îşi facă un trai mai bun plecând în ţară sau străinătate, în altele aceştia aleg să se întoarcă pentru a investi, iar primarii fac eforturi pentru a-i atrage acasă.

Şi pentru anul acesta, edilii lucrează la proiecte care să ducă la dezvoltarea localităţilor şi crearea mai multor locuri de muncă, măsuri care îi fac să fie încrezători că pe termen lung numărul populaţiei se va îmbunătăţi.

Primarul oraşului Babadag Georgian Caraman spune că în ultimul timp tinerii au depus peste 190 de solicitări pentru construirea de blocuri.

„Am nişte proiecte pregătite pentru construirea de blocuri sociale şi pentru tineri. Prin aceste proiecte dorim să păstrăm tinerii. În ultimul timp am primit foarte multe solicitări pentru construirea de blocuri din partea tinerilor. Deşi în primă fază erau programate două, la ultima depunere au fost 192 de solicitări. Vreau să construiesc pentru tineri, specialişti şi componenta socială pe mai multe programe. Aceste solicitări mă fac să fiu încrezător că tinerii vor rămâne în oraş, mai ales că s-au deschis şi mai multe fabrici şi puncte de lucru care au oferit câte 20-30 de locuri de muncă”, ne-a declarat primarul Georgian Caraman.

Primăria Babadag lucrează şi la implementarea mai multor proiecte pe zona de infrastructură, sănătate, educaţie şi agrement.

„Din bugetul local vreau să implementez un proiect de monitorizare video a oraşului. Pe lângă cele existente, în jur de 30 de camere video, vreau să mai pun încă 200 pentru siguranţa publică. Am înfiinţat un serviciu nou de gospodărie locală pe care va trebui să îl echipez cu utilaje. Anul acesta va fi unul axat pe scrierea proiectelor pe care vreau să le depun la finanţare pe infrastructură, sănătate, educaţie, agrement. Sunt vizate şcolile, creşele, biblioteca, un muzeu al oraşului, construirea unor parcuri, a unei baze sportive. Mai vrem să reabilităm şi să dotăm căminul, să construim un centru medical multifuncţional, iar pe Anghel Saligny am pregătite patru proiecte pe canalizare şi asfaltare”, a precizat primarul Georgian Caraman.

Una dintre problemele de la nivelul comunei Frecăţei este că cetăţenii au în mare parte mutaţie pe municipiul Tulcea, ceea ce dezavantajează administraţia atunci când se formează bugetul pe diverse investiţii. Chiar şi aşa, primarul comunei, Marian Naiman este optimist că numărul de locuitori va creşte în următorii ani, datorită agenţilor economici care investesc în prezent în domeniul industriei alimentare.

„Fiind aproape de municipiu, oamenii din comună au în mare parte mutaţie pe oraş, deşi locuiesc şi vor asigurarea utilităţilor în Frecăţei. Cei mai mulţi dintre tineri muncesc în municipiu. Prin investiţiile noi care se fac acum în comună sperăm să avem o creştere de 450 de persoane în anii următori. În această privinţă noi suntem foarte dezavantajaţi deoarece bugetele se constituie în funcţie de numărul persoanelor care au domiciliul pe comună, iar cerinţele sunt mult mai mari. Avem 3.600 de locuitori înregistraţi, iar la cerinţe suntem peste 5.000. Societăţile comerciale au început să facă investiţii la noi şi avem deja una pe 13 hectare în zona industriei alimentare. Impozitele la clădiri sunt la jumătate faţă de nivelul celor de la municipiu şi căutăm să atragem cât mai mulţi investitori care vor aduce şi persoane mai multe”, a spus primarul comunei Frecăţei, Marian Naiman.

În ceea ce priveşte planurile administraţiei pentru anul 2022, acestea pornesc de la proiecte ce vizează racordarea la reţeaua de gaze naturale, până la digitalizarea Primăriei.

„Susţinem în continuare proiectul privind gazele naturale în valoare de 35 de milioane de lei. Mai avem un proiect pe Anghel Saligny în valoare de 18 milioane de lei pentru 9 podeţe şi asfaltări pe străzile care au canalizare din comună. Pe ITI dorim canalizare şi alimentare cu apă în valoare totală de 2 milioane de euro, dar şi asfaltări de un milion de euro. Din bugetul local vrem să amenajăm o clădire existentă ca şi casă mortuară în Cataloi, iar în Frecăţei, Poşta şi Teliţa vom demara proiecte de clădiri noi pentru case mortuare. Tot la capitolul proiecte mai avem o reabilitare de şcoală în Frecăţei şi pe iluminat public un proiect de 500.000 de lei. De asemenea, mai avem un proiect de digitalizare a întregii Primării. La intrare în sediu şi în fiecare sat la câte un magazin, cetăţenii vor avea terminale unde vor putea vizualiza sumele de plată şi eventual să  achite în numerar facturile”, a subliniat primarul Marian Naiman.

Situaţia nu este una foarte bună nici la nivelul oraşului Su-lina, acolo unde din sutele de tineri plecaţi doar câteva familii s-au întors să îşi deschidă o afacere.

„În mare parte tinerii aleg să plece în ţară, iar cei care au plecat în străinătate şi au reuşit să facă nişte bani s-au întors şi au investit în oraş. Au ales să deschidă de exemplu o mică pensiune ca ulterior să aibă din ce să trăiască. Sunt câteva familii care au ales să se întoarcă acasă, ceea ce este îmbucurător pentru noi. Locurile de muncă în mare parte sunt cele de stat şi în zona privată în comerţ cu amănuntul, baruri, restaurante şi pe partea de turism pe timp de vară. În ceea ce priveşte programele, pe Anghel Saligny se pare că sunt alocate pentru oraşe 7 milioane de lei şi avem un proiect de construire a străzii a V-a. Am văzut că alte judeţe au plecat cu 4-5 proiecte, dar noi am considerat că e mai bine să nu cheltuim banii pe studii, pentru că nu ne permitem. Ceea ce ne doare cel mai tare este infrastructura, şi pe acest domeniu vom merge. Sperăm să terminăm anul acesta şi strada a IV-a. Mai sunt discuţii legate de port, mobilitate urbană”, a menţionat primarul oraşului Sulina, Dan Nicolcenco.

Şi la nivelul comunei Casimcea cei  mai mulţi dintre tineri au ales să plece în alte localităţi, iar ceea ce este îngrijorător este faptul că populaţia şcolară este în continuă scădere.

„Din punct de vedere al populaţiei active, situaţia nu s-a îmbunătăţit cu nimic. Tinerii care au plecat sunt bun plecaţi, doar 3-4 familii s-au întors înapoi şi vor să facă câte ceva. Cei mai mulţi sunt plecaţi în străinătate. Populaţia şcolară este în continuă scădere. Cel mai grav este că s-ar putea ca în anul şcolar 2023-2024 în cele patru sate unde mai sunt şcoli în care învaţă copiii de la I-IV îi vom aduce pe toţi la Casimcea, deoarece scade numărul lor din ce în ce mai mult şi nu se mai justifică o învăţătoare la aceste sate. Cele mai importante domenii de muncă sunt acum agricultura în care activează 8-10 familii de tineri între 30 şi 40 de ani, care şi-au făcut ferme agricole şi le-au dezvoltat cu fonduri europene”, a declarat primarul comunei Casimcea, Gheorghe Ţilincă.

Principalele proiecte la  care Primăria Casimcea lucrează anul acesta sunt pe infrastructură, anvelopare blocuri şi reabilitarea de sediu.

„Pe infrastructură avem asfaltare a 11 kilometri de drumuri în valoare de circa 3 milioane de euro, realizare de trotuare şi rigole de scurgere a apelor pluviale de aproximativ 3 milioane de lei, ambele pe Anghel Saligny. Pe CNI avem un proiect de construire a patru case mortuare în tot atâtea localităţi, extindere canalizare pe Anghel Saligny, reabilitarea sediului Primăriei din punct de vedere al eficienţei energetice pe Fondul de Mediu. Mai avem un proiect de anvelopare a două blocuri de locuinţe pe Fondul de Me-diu şi construirea unui parc fotovoltaic pentru alimentarea pompelor de apă şi reabilitarea şcolii vechi pe fonduri europene, ultimele două fiind în derulare cu termen de finalizare la jumătatea lunii iunie”, a spus primarul Gheorghe Ţilincă.

În una dintre cele mai apropiate comune de municipiului Tulcea, Mihail Kogălniceanu, majoritatea oamenilor lucrează la oraş. Principala problemă aici este că sunt multe femei fără un loc de muncă deoarece se ocupă de creşterea copiilor.

„Din punct de vedere demografic, pot spune că stagnăm. Nu avem un spor natural, dar plecările s-au echilibrat, în sensul că cei care au vrut să plece în străinătate au făcut-o, iar tinerii care sunt plecaţi în proporţie de 30% revin şi investesc în construire şi amenajare locuinţe la Kogălniceanu. În ceea ce priveşte numărul de locuitori, avem o uşoară scădere, de la 3.275 la 3.221. Având în vedere că noi suntem relativ aproape de oraş, oferta de locuri de muncă este mai mare faţă de cea pe care o avem noi. Una dintre probleme ar fi că sunt femei fără locuri de muncă, fiindcă au copii de crescut şi deocamdată la Kogălniceanu nu există grădiniţă cu program prelungit, dar o avem pe lista de investiţii cu fonduri proprii din acest an, astfel încât să îşi poată lăsa copiii în grija asistenţilor, educatorilor”, a afirmat primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Alexe Anastase.

Asfaltarea străzilor, aducţiunea de gaze şi împrejmuirea cimitirului sunt printre proiectele care se vor derula în acest an în Kogălniceanu.

„Avem un proiect de asfaltare a străzilor în Kogălniceanu pe programul Anghel Saligny pe o suprafaţă de circa 5 kilometri în valoare de 120 de miliarde de lei vechi şi unul de asfaltare străzi în Rândunica pe circa 11 kilometri în valoare de 300 de miliarde de lei vechi. Tot pe Anghel Saligny avem un proiect ce vizează poduri şi podeţe în Lăstuni de un milion de lei şi aştept finanţarea pe proiectul de contorizare apă pe Kogălniceanu, Lăstuni, Rândunica de 57 de miliarde de lei vechi. Un alt proiect se referă la aducţiunea de gaze în Kogălniceanu, Lăstuni, Rândunica de aproximativ 5 milioane de euro pe Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din fonduri proprii intenţionăm să împrejmuim şi să amenajăm cimitirul Kogălniceanu cu un buget de 1,5 milioane de lei şi să extindem reţeaua de energie electrică pe zonă lotizată, cu 2 milioane de lei”, a precizat primarul Alexe Anastase.

Şi în Jurilovca este aceeaşi problemă ca în majoritatea zonelor rurale în ceea ce priveşte populaţia, dar totuşi cu un trend de schimbare, susţine primarul comunei, Eugen Ion.

„Tinerii vin şi încearcă să identifice ceea ce ar putea să facă în comună prin diverse activităţi. Unii vor să se apuce de agricultură, alţii pe zona de turism şi agroturism. Avem ceva solicitări din acest punct de vedere şi analizăm autorizaţiile de construcţii şi certificatele de urbanism”, a declarat primarul Eugen Ion.

Proiecte în valoare de câteva zeci de milioane de euro sunt pe lista administraţiei locale în acest an.

„Avem mai multe proiecte depuse pe Anghel Saligny. Este vorba de asfaltarea străzilor pe o suprafaţă de 32 de kilometri care are o valoare de circa 15 milioane de euro, care ar rezolva întreaga necesitate a comunei din punct de vedere al infrastructurii rutiere. Mai avem un proiect în valoare de circa 800.000 de euro, depus pe îmbunătăţirea sistemului de apă potabilă, bazine noi de stocare de apă, conducte noi şi puţuri de forat în plus, având în vedere dezvoltarea comunei. Un alt proiect este pe canalizare în Vişina şi are o valoare de două milioane de euro.  Ne mai dorim alei pietonale, rigole, accese la proprietăţi în întreaga comună şi pe străzile pe care le avem asfaltate, pentru care ne trebuie 2,5 milioane de euro. Avem proiectul de racordare la reţeaua de gaz pregătit şi aşteptăm să vedem oportunitatea de finanţare, care este de aproximativ 11 milioane de euro. Avem în derulare şi ne dorim să terminăm sala de sport unde sperăm că se va relua licitaţia în luna februarie prin Compania Naţională de Investiţii. Tot anul acesta sperăm că va fi gata şcoala din Jurilovca prin PNDL şi căminul de la Sălcioara pe AFIR. Avem inclusiv un centru comunitar de zi în cadrul unui proiect pe POCU, lucrare finalizată în proporţie de 95%”, a menţionat primarul Eugen Ion.