Primarii tulceni, nemulţumiţi de PNRR: voiau fonduri pentru asistenţă medicală, infrastructură şi sisteme de irigaţii

După ce au analizat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), primarii din judeţul Tulcea constată că nu au la dispoziţie multe oportunităţi de finanţare. Unele dintre măsuri vizează dezvoltarea de staţii de încărcare pentru maşinile electrice şi piste pentru biciclete, investiţii ce nu se pliază nevoilor tuturor localităţilor. Primarii spun că problemele în comunităţile locale sunt cu totul altele, cum ar fi asistenţa medicală, infrastructura şi sistemele de irigaţii.

Unii edili susţin că atunci când se stabilesc anumite programe de dezvoltare pentru comunităţi, cum este şi PNRR-ul, ar trebui să se ţină cont de specificul zonei, numărul populaţiei, nivelul de dezvoltare etc.

Alexe Anastase, primarul comunei Mihail Kogălniceanu spune că PNRR nu oferă suficiente oportunităţi de finanţare, iar cele mai stringente nevoi ale comunităţilor din mediul ru-ral sunt asistenţa medicală şi infrastructura.

„PNRR nu oferă suficiente oportunităţi de finanţare, dar mai există şi programul Anghel Saligny. Fondurile pentru administraţiile publice locale pe PNRR sunt foarte mici şi încă nu s-a lansat niciun ghid al solicitantului. Se pare că fiecare UAT va putea accesa pentru infrastructură şi asfaltare în limita a 400.000 de euro, total insuficient. Poate reuşesc guvernanţii să aducă modificări la PNRR, deşi mă îndoiesc că vor mai putea face ceva. În mediul rural infrastructura lasă de dorit, iar următorul domeniu pe care ar trebui să ne concentrăm este asistenţa medicală. Practica ne-a demonstrat că suntem mereu nepregătiţi şi deocamdată nu s-a finanţat pe niciun program dispensare şi cabinete medicale noi. Se pune peste tot problema reabilitărilor, să reabilităm clădiri vechi şi ineficiente, dar cred că este cazul să venim cu ceva nou nu să văruim şi să tencuim ce au lăsat comuniştii. Atât timp cât PNRR este o poveste, consider că ar fi inutil să cheltuim bani pe studii de oportunitate şi fezabilitate care nu se vor regăsi în axele prioritare ale programului. Chiar şi aşa suntem pregătiţi şi avem nevoie de eficientizare energetică la şcoli, clădiri de utilitate publică”, ne-a declarat primarul Alexe Anastase.

Gheorghe Ţilincă, primarul comunei Casimcea va putea accesa doar măsura privind locuinţele pentru specialişti, iar una dintre nemulţumiri este că programul nu conţine fonduri pentru dezvoltarea sistemelor de irigaţii.

„Nouă ni s-ar potrivi doar să facem locuinţe pentru profesori, doctori, specialişti. Pe altă măsură nu ne putem agăţa pe PNRR. Pe măsura de intervenţie pentru mobilitate verde ar fi înlocuirea parcului de vehicule destinate transportului public, ceea ce noi nu avem aici. La staţiile de alimentare pentru maşini electrice avem deja un proiect pentru două staţii, iar la mobilitate urbană respectiv piste pentru biciclete şi alte vehicule electrice uşoare nu avem unde să amenajăm aşa ceva în comuna Casimcea, aceasta ar fi pentru un oraş. La reabilitarea de clădiri pentru noi avem clădirea Primăriei pe care o reabilităm termic prin Fondul de Mediu. Fiind o zonă secetoasă şi preponderent agricolă avem nevoie de irigaţii, iar acest program nu cuprinde nimic pe o astfel de măsură”, a precizat primarul Gheorghe Ţilincă.

Un bloc pentru specialişti este şi dorinţa primarului oraşului Babadag, Georgian Caraman, care consideră că programul ar fi putut fi structurat mai bine.

„Vreau să construiesc un bloc pentru specialişti, profesori şi doctori, care include cumpărarea terenului. Pentru tineri am depus prin ANL, iar pentru specialişti proiectul îl am şi trebuie doar să îl actualizez pentru a fi depus. Oraşele trebuie să se încadreze într-o finanţare de circa un milion de euro şi nu putem depune mai mult. Mai avem staţii de încărcare, izolare termică, dar le voi depune pe AFM. Eu am mers pe construirea unui bloc şi cumpărarea terenului aferent şi mă încadrez cam în acel milion de euro. Din punctul meu de vedere programul ar fi putut fi structurat mai bine, dar dacă aşa a fost gândit depunem şi noi ce putem”, a spus primarul Georgian Caraman.

Valentin Sidorencu, primarul comunei Sfântu Gheorghe are în vedere amenajarea arhitecturală a blocurilor şi spaţii de cazare pentru specialişti. Acesta spune că PNRR ar fi trebuit discutat mai mult înainte de a fi concretizat.

„Pe parte urbanistică ne interesează amenajarea arhitecturală a blocurilor, respectiv reabilitare, izolare termică şi hidro este una dintre măsurile principale. Casele pentru specialişti ar fi benefice pentru că au fost construite în vremuri apuse. Atunci când nu ai spaţiu de cazare pentru specialişti este foarte probabil să nu vină. Aceste proiecte le putem finanţa şi din bugetul local, deoarece legislaţia s-a mai relaxat odată cu Programul de Rezilienţă.  În preambul ar fi trebuit cerut de pe piaţă ce nevoi ar avea comunităţile. Eu cred că acest program s-a creionat într-un cabinet la Bucureşti, s-a dus pe piaţă şi acum scoatem piatra din apă, cei 1.000 de oameni care sunt interesaţi. Dacă nu a fost discutat înainte şi analizat e inutil acum să spunem că ne place sau nu, ni l-a pus pe masă, serviţi!”, a subliniat primarul Valentin Sidorencu.

Planuri pentru accesarea mai multor măsuri are primarul comunei Frecăţei, Marian Naiman, care va lucra la proiecte privind microbuze şcolare nepoluante, piste de bicicletă, construcţia de locuinţe pentru tineri, reabilitarea clădirilor publice şi altele.

„Programul nu cuprinde măsura privind gazele naturale. Vom depune pe măsura privind înnoirea parcului de vehicule, unde ne dorim două microbuze nepoluante pentru şcoală, staţii de încărcare pentru maşini electrice, dar aici avem o mică problemă căci transformatoarele sunt la distanţă mare. În ghid se precizează că de la transformator până la punctul de încărcare va trebui să suportăm noi din bugetul local reţeaua electrică, ceea ce nu ştiu dacă va fi posibil. Transformatoarele sunt în locuri ferite drumului principal, iar punctele de încărcare trebuie am-plasate unde este circulaţie mai multă. Vom analiza şi unde vor fi transformatoare lângă drumul judeţean, acolo vom pune. Vom mai accesa măsura privind pistele de bicicletă şi construcţia de locuinţe pentru tineri şi de serviciu pentru specialiştii din sănătate şi învăţământ. Urmare a faptului că se va dezvolta comuna şi vine o societate mare cu circa 400 de angajaţi în industria alimentară va fi necesar acest proiect de locuinţe. La reabilitarea clădirilor publice vom vedea dacă se încadrează sediul primăriei şi altă clădire. Mai este un program interesant pe care trebuie să îl documentăm de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism unde va trebui să accesăm fonduri pentru finalizarea Planului Urbanistic General. Se putea ca programul să aibă mai multe oportunităţi de finanţare pe infrastructură, asfaltări, alimentări cu apă, canalizare, unde noi suntem în fază incipientă. În aceste cazuri am înţeles că vor fi oportunităţi pe fonduri europene, ITI Delta Du-nării şi vom accesa şi pe alte programe”, a declarat primarul Marian Naiman.

Şi Ciprian Solomencu, primarul comunei Nufăru, spune că a identificat câteva oportunităţi de finanţare pentru investiţii în piste pentru biciclete, eficientizarea energetică a clădirilor publice şi o platformă pentru gunoiul de grajd.

„Am identificat câteva oportunităţi de finanţare cum ar fi piste pentru biciclete, eficientizarea energetică a clădirilor publice cum ar fi sediul Primăriei şi platformă pentru gunoiul de grajd în cazul căreia am vorbit cu un consultant şi trebuie identificat un teren de 2.000 mp şi să fie mai de-parte de 500 de metri de ultima casă. Prin acest proiect se dau şi utilajele aferente. Din ce ştiu, comuna Kogălniceanu de Constanţa a accesat şi au luat remorci speciale pentru a căra gunoiul de grajd, tractor, buldoexcavator, un Mig pentru împrăştierea gunoiului pe terenuri agricole. Terenul care trebuie identificat şi pe care va fi amplasată platforma trebuie să aibă o arie de cerc de cinci kilometri în care să se încadreze toate localităţile comunei. Am mai putea accesa pentru un microbuz şcolar electric şi staţii de încărcare electrice. Acest PNRR cred că a fost scris pe o perioadă de 7 ani şi în fiecare an vor apărea noi programe şi proiecte. Aceşti bani sunt puţini pe lângă nevoile comunităţilor locale. La o staţie de încărcare electrică de un milion de lei trebuie să te încadrezi cu proiectare şi altele. O astfel de staţie am înţeles că ajunge undeva la 200.000 de lei, iar dacă faci două şi adaugi toate costurile aferente, banii sunt la limită. Pentru piste de biciclete erau undeva la 300.000 de euro şi nu ştiu cât te încadrezi şi câţi kilometri poţi face. Sunt nişte neconcordanţe. Noi vom încerca să accesăm toate măsurile în funcţie de banii disponibili pe care îi avem”, a explicat primarul Ciprian Solomencu.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului DELTA.