Între 3.000 şi 5.000 de persoane din Ucraina au trecut, vineri, Dunărea cu bacul în oraşul românesc Isaccea pentru a se feri de război, iar în sprijinul refugiaţilor autorităţile au decis ca mijlocul de transport naval să funcţioneze fără program, potrivit şefului Vămii Isaccea, Sorin Stavăr.

„Între 3.000 şi 5.000 de persoane din Ucraina şi cetăţeni ai altor state au trecut astăzi punctul de frontieră. Din informaţiile pe care le-am primit în acest moment trupele ruse au ajuns în zona Chilia la Marea Neagră. Marea majoritate se duc în Bulgaria sau în statele unde au rude. Sunt multe probleme pentru că Ucraina a introdus interzicerea ieşirii din ţară a celor care au peste 18 ani şi sub 60 de ani. Sunt mame singure cu copii care merg în necunoscut. Nu au mai fost niciodată afară din Ucraina şi este foarte greu să îţi găseşti drumul atunci când nu ştii limba. Sunt foarte mulţi cei care vin pe jos, pentru că îşi abandonează maşinile la trecerea Dunării şi urcă pe bac, pe lângă camioane şi autoturisme. Navrom a început să renunţe la orarul de trafic de când a început războiul, iar pentru ei este un mare efort, deoarece conform protocolului în vigoare nu încasează nimic decât de la vehiculele ce pleacă din România către Ucraina. Navrom face acum un act de bună voinţă. Sunt primite persoanele care au un document de identitate, iar cele care nu au se găsesc soluţii, nu se opreşte nimeni aici. Atât primarul din Isaccea cât şi comandamentul Poliţiei de Frontieră se ocupă să ajute. Avem şi cetăţeni particulari care se oferă să ajute cu transport, dar ucrainenii sunt reticenţi în a urca în maşinile unor necunoscuţi, dar noi îi asigurăm că cei care vin sunt cu bune intenţii. Războiul este o situaţie în care oamenii fac lucruri rele unor oameni”, ne-a declarat Sorin Stavăr.

Şi europarlamentarul Eugen Tomac se afla ieri în faţa Punctului de Frontieră Isaccea. Aştepta o familie de prieteni din Ismail.

 „În calitate de deputat în Parlamentul European am considerat că trebuie să fac tot ce pot ca om pentru a răspunde unui mesaj de solidaritate cu cei care se simt ameninţaţi. Am venit aici să iau o familie cu doi copii pe care îi voi duce la Bucureşti pentru că nu se simt în siguranţă acolo unde locuiesc în prezent. Sunt apropiaţi pe care îi ştiu de mulţi ani şi am considerat că este de datoria mea să le ofer suportul de care au nevoie în acest timp de conflict militar în statul vecin. Au apelat la mine foarte mulţi români din Ucraina în această perioadă şi am încercat să le recomand ceea ce cred că este firesc să facă. Familia vine din Ismail, unde este o situaţie tensionată, iar majoritatea oamenilor nu se simt în siguranţă. Este o panică generalizată, la bănci, la magazine”, ne-a declarat Eugen Tomac.

La coada Vămii am găsit un bărbat din Ismail cu mama şi soţia sa, care ne-a spus că a fost nevoit să lase în urmă tot ce a agonisit de o viaţă.

 „Vin de peste Dunăre din Ismail cu mama şi soţia. Ne oprim în România căci aici avem nepoate în judeţul Neamţ. Am plecat din cauza războiului care este straşnic. Este aproape de noi şi se aude cum bombardează. Am lăsat totul în urmă, am lăsat casa şi tot ce am strâns toată viaţa timp de 61 de ani”, ne-a spus Prakoşa.

Mama bărbatului, în vârstă de 80 de ani, spune că era copil atunci când a început războiul mondial şi spune că acum i se pare mai „duşmănos”.

 „Am 80 de ani, am mai prins războiul mondial din 1941, dar eram micuţă, iar pe tata l-a luat la război. Acum războiul cred că este unul mai greu, mai duşmănos faţă de atunci. Este mai duşmănos Putin”, ne-a spus femeia zâmbind.

Igor, un bărbat în vârstă de 40 de ani din Ismail, a venit în Tulcea în urmă cu două zile, într-o delegaţie, iar ieri îşi aştepta rudele la frontieră.

 „Am venit aici în delegaţie acum două zile, iar acum îmi aştept rudele pentru a putea pleca de aici. Mi-am adus soţia şi copiii aici. Vom merge la Tulcea unde s-au oferit mulţi prieteni să ne ajute. Lumea se străduie să nu prea iasă din casă”, a menţionat Igor.

Tot la graniţă  am întâlnit şi un grup de studenţi din Insulele Comore, care s-au aflat în Ucraina la studii. Unul dintre ei ne-a povestit cum a fost trezit într-o dimineaţă de o bubuitură puternică.

 „Am venit în Ucraina ca şi student şi m-am căsătorit acolo de patru ani. Sunt aici cu prietenii mei din Insulele Comore, din zona Africii. Prima dată am stat în Harkov, iar ultimul oraş în care am stat este Odessa. Situaţia nu este bună deloc acolo. De exemplu, ieri am fost trezit de bubuituri mari, iar pământul s-a cutremurat. Uneori e linişte, alteori nu. Încercăm să mergem în Germania”, ne-a povestit tânărul.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului DELTA.