Se caută manager pentru Bursa de Peşte din Tulcea

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) caută manager pentru Bursa de Peşte din Tulcea, prin acest demers urmărindu-se punerea în funcţiune a punctului de lucru aflat în administrarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar Unirea.

“Pentru ca Bursa de Peşte să devină funcţională este nevoie de implicarea asociativă din domeniu, pentru că nu poate funcţiona cu funcţionari ai ministerului, pentru că este în domeniul economic, ci cu asociaţii sau federaţii de pescari sau cu o societate comercială, cum este Cooperativa Unirea”, ne-a declarat Marian Avram, preşedintele ANPA.

Reprezentanţii principalelor asociaţii de pescari din judeţul Tulcea cu care am discutat au păreri împărţite. În timp ce unii sunt deschişi către un astfel de demers, alţii spun că managerierea Bursei de Peşte “este un demers sortit pieirii”.

Cătălin Balaban, preşedintele Asociaţiei de Pescari Goloviţa, este de părere că Bursa trebuia manageriată de la început de o asociaţie de pescari.

„Bursa de Peşte, din punctul meu de vedere, este un proiect mult prea mare pentru ce cantităţi de peşte avem în Delta Dunării. Conceptul în sine este unul foarte bun, ca peştele să poată fi urcat pe o bursă. Că va fi bursa centrală sau că vor fi mini burse, aşa cum funcţionează şi în alte ţări, precum Italia şi Spania, cu server principal la bursa mare, este de discutat. Din punctul meu de vedere, bursa trebuia manageriată de la început de o asociaţie de pescari, pentru că din schimburile de experienţă pe care le-am organizat noi la nivel de federaţie în Italia şi Spania am văzut că anumite burse funcţionau administrate de reprezentanţi ai sectorului, de forme asociative, dar erau susţinute şi de stat”, ne-a declarat preşedintele Cătălin Balaban.

În acelaşi timp, reprezentantul Asociaţiei de Pescari Goloviţa spune că trebuie să aibă loc discuţii alături de Consiliul Judeţean, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

„Construcţia în sine este destul de mare şi trebuie văzut dacă cantităţile de peşte rulate prin bursă pot acoperi cheltuielile cu întreţinerea, personalul, utilităţile sau alte taxe şi impozite.

Calea dialogului întotdeauna a fost deschisă din partea asociaţiei pe care o reprezint. Dacă cei de la minister împreună cu noi şi reprezentanţii judeţului prin Consiliul Judeţean, Administraţia Rezervaţiei şi ANPA ne vom pune la masă şi vom găsi soluţii fiabile şi benefice pentru pescari, bunul mers al bursei, este bine să o facem”, a precizat Cătălin Balaban.

Acesta şi-a exprimat speranţa ca viitoarele programe de finanţare să vină în sprijinul pescarilor, deoarece aceştia întâmpină dificultăţi din cauza costurilor generate de preţul combustibilului, echipamentelor şi  uneltelor de pescuit.

„Noi sperăm ca programele viitoare să vină  cât mai în sprijinul pescarilor pentru că până în momentul de faţă nu au beneficiat nici de fonduri, nici de subvenţii aşa cum sunt în alte domenii de activitate legate de Ministerul Agriculturii. Au crescut costurile combustibilului, echipamentelor, uneltelor de pescuit şi cred că ministerul în momentul de faţă ar trebui să se aplece şi către pescari pentru că este un sector pe care îl putem dezvolta în armonie cu biodiversitatea şi mediul natural. Trebuie să avem grijă de natură, dar şi de oameni. Cred că este un moment în care cu toţii ar trebui să reflectăm asupra acestui aspect”, a spus Cătălin Balaban.

Dan Verbina, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării, spune că atunci când va primi o solicitare în legătură cu acest demers, se va lua o decizie în cadrul  Adunării Generale.

„Dacă primim o solicitare în acest sens, trebuie să convocăm Adunarea Generală şi să vedem părerea tuturor, după care luăm o hotărâre. În alte ţări, bursele sunt construite de stat şi sunt exploatate de asociaţiile de pescari. Nu ştiu cum o să fie la noi, căci de când s-a scris proiectul nu s-a gândit exact cum va funcţiona. Noi nu avem în România o lege specială pentru o bursă de peşte şi trebuie găsită o formulă pentru a putea fi exploatată. Vom vedea care va fi şi punctul de vedere al Ministerului”, a subliniat preşedintele Dan Verbina.

Lucian Sanda preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Pescari din Delta Dunării, îşi menţine opoziţia în ceea ce priveşte punctul fizic al Bursei de Peşte din Tulcea şi susţine amenajarea de burse la fiecare cherhana.

„Noi am fost împotriva acestei burse de peşte. Dacă era electronică era bine, dar fizic este dificil de cărat peştele până la Tulcea. Trebuia să fie burse la fiecare cherhana, aşa am propus noi, dar nu au fost de acord, au construit-o, ca atare să îşi asume. Comisia Europeană nu va deconta nimic pentru Bursa de Peşte. Dacă era electronic, putea fi un sediu mai mic la Tulcea şi terminale la fiecare cherhana”, a menţionat preşedintele Lucian Sanda.

Lucian Sanda îşi argumentează opoziţia prin faptul că transportul peştelui către bursă este unul dificil, mai ales pe timp de vară, atunci când riscă ca acesta să se strice.

„Peştele nostru este foarte sensibil, mai ales la 40 de grade cât este vara. Noi la cherhanale îl aducem la 9 dimineaţa şi îl vindem până la 10 maxim, la ora 12 este pe pieţe în Brăila, Galaţi, Tulcea. Dacă începem să îl aducem la Tulcea şi de aici aşteptăm să se strângă tot peştele apoi să îl trimitem la magazine… El are 48 de ore termen de valabilitate şi atunci vânzătorului îi rămâne să îl vândă a doua zi în patru ore. Este mai dificil de lucrat cu peştele de apă dulce. Au făcut construcţie mare care nu se justifică, au încercat să facă ceva, dar nu au reuşit. Deja se strica peştele, l-au congelat pe la Jurilovca, apoi l-au aruncat după şase luni de congelare. Au luat zeci de tone de peşte, nu aveau unde să îl ţină, căci nu aveau tunele de congelare aici, şi l-au congelat la Jurilovca şi Tulcea, după care a ieşit preţul prea mare, nu au putut să îl vândă şi l-au aruncat”, a explicat Lucian Sanda.

Daniel Buhai preşedintele Asociaţiei RO-PESCADOR, afirmă că managerierea Bursei de Peşte de către o formă asociativă nu va duce nicăieri fără un cadru legislativ.

„Este un demers sortit pieirii chiar dacă are loc sau nu, pentru că fără un cadru legislativ Bursa de Peşte nu o să funcţioneze niciodată. Fiecare o să vândă unde vrea el, dacă nu există o condiţionare legală ca fiind  singurul centru de primă vânzare”, ne-a declarat preşedintele Daniel Buhai.

Primăria Chilia Veche vrea să preia clădirea bursei din localitate

La Chilia Veche se fac demersuri către ANPA ca punctul de lucru al Bursei de Peşte să fie transferat în administrarea Primăriei şi mai departe către o asociaţie de pescari locală.

„Am făcut solicitare către ANPA şi avem discuţii destul de înaintate vis-a-vis de transfer, dar nu către asociaţii de pescari, căci nu avem o astfel de entitate constituită la nivel de comună, ci către o societate din subordinea primăriei. Avem semnale pozitive privind transferul, iar în momentul când se înfiinţează asociaţia facem un parteneriat public privat şi o facem funcţională. Ne dorim ca pensiunile să poată cumpăra peşte de acolo şi să se fiscalizeze. Oamenii să poată cumpăra peşte, să ia bon, să se ducă la piaţa de peşte Chilia şi să ducă peştele acasă”, ne-a declarat primarul comunei Chilia Veche, Timur Ciauş.

Marian Avram, preşedintele ANPA: Bursa de Peşte fost construită pe bani ai Guvernului României

În luna martie a acestui an, inspectori ai ANPA au efectuat o evaluare a inventarierii bunurilor Bursei de Peşte din Tulcea, iar diferenţele rezultate în urma predărilor-primirilor între Casa Unirea şi ANPA se află la nivel de corespondenţă instituţională.

„Una dintre concluzii este că, în demersul trecut, Casa Unirea a preluat o parte din acele bunuri, dar nu ne-au mai fost predate şi suntem în corespondenţă cu dânşii pentru a stabili ce s-a întâmplat cu ele. Diferenţele care au rezultat din cele două predări-primiri între Casa Unirea şi noi sunt la nivel de corespondenţă instituţională. Dacă va trebui să le predăm iar, atunci se simplifică lucrurile, iar dânşii vor răspunde pentru ceea ce au preluat. Este vorba de navete de plastic şi cântare, lucruri care din cunoştinţele noastre au fost dirijate către alte subunităţi ale Casei Unirea. Nu s-a întâmplat nimic cu clădirea sau cu bunurile importante”, a spus  Marian Avram, preşedintele ANPA.

În ceea ce priveşte fondurile prin care a fost construită Bursa de Peşte, acestea au fost alocate de la început de Guvernul României.

„Comisia Europeană nu a plătit niciodată bani pentru Bursa de Peşte. Ea a fost construită pe bani ai Guvernului României. Prin construirea imobilului Bursei de Peşte, statul român a pregătit infrastructura necesară, urmând acum ca mediul economic din domeniu să o folosească”, a afirmat Marian Avram.

Bursa de Peşte Tulcea a fost preluată în administrare de SN Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA, ca Punct de Lucru, în scopul realizării obiectivului central al proiectului şi anume – crearea unui mecanism economic de tip bursă, capabil să tranzacţioneze peşte şi produse pescăreşti rezultate din activitatea de pescuit comercial şi acvacultură din Delta Dunării, Marea Neagră şi pescuitul costier.

Bursa de Peşte de la Tulcea a fost inaugurată pe 8 aprilie 2019 şi a costat 28 de milioane de lei.