Încă trei proiecte depuse de Primăria Tulcea prin PNRR

Pista de biciclete din zona Zaghen, mărul discordiei în Consiliul Local

Trei proiecte finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi un al patrulea realizat prin Programul Naţional de Investiţii (PNI) „Anghel Saligny”, cu o valoare totală de circa 2,09 milioane de euro, au fost votate, joi, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local Tulcea. Unul dintre proiectele finanţate prin PNRR este cel prin care se vor amenaja peste 9,9 km de piste pentru biciclete, în valoare de 1.980.000 euro exclusiv TVA. Celelalte două proiecte ce vor fi realizate prin PNRR au ca obiective construirea a 72 de locuinţe pentru specialiştii din medicină şi învăţământ, respectiv construirea a 72 de locuinţe sociale pentru tinerii aflaţi în dificultate şi au o valoare totală de peste 11,6 milioane de euro.

Tot joi s-a votat un proiect privind „trecerea din domeniul public al judeţului Tulcea în domeniul public al municipiului Tulcea a străzii Viticulturii, pentru încadrarea acesteia în categoria drumurilor de interes local, în vederea derulării unor obiective de investiţii” şi se referă la reabilitarea străzii Viticulturii printr-un proiect finanţat prin programul „Anghel Saligny”, în valoare de 7.331.000 euro inclusiv TVA. Pe lângă strada Viticulturii, investiţia cuprinde şi străzile: 9 Mai, Silvestru, Pictor Alexandru Ciucurencu, Pescarilor, Prudenţei, Malcoci, Salcâmilor, Zimbrului, Agricultori, Elena Doamna, Călugăreni, Rosmarin, Aleea Mugurel, Aleea Păunului, Miron Costin, Aleea Miron Costin, Aleea Războieni, Gazelei, Energiei, Horia, Cloşca, Crişan, Câmpului, Aleea Cristina, Meduzei, Pinului, Aleea Chiparosului, Aleea Socului, Aleea Sulfinei, Mahmudiei (intersecţie Viticulturii – sens giratoriu), Vărărie Baltă, Taberei, Rogozului, Racului.

Consilierii PSD şi PER, abţinere la pistele de biciclete

Proiectul privind amenajarea a peste 9,9 km de piste pentru biciclete a trecut cu 11 voturi pentru şi restul abţineri din partea consilierilor locali PSD şi PER, iar Andaluzia Luca, reprezentanta social democraţilor,  a explicat în plen motivul abţinerii.

„Doresc să îmi explic votul de abţinere. M-am uitat cu atenţie în ghidul care a fost elaborat şi am cerut o lămurire celor care s-au ocupat de iniţierea proiectului. Există o menţiune la punctul şase din ghid din lista de verificare a respectării principiilor şi asigurarea de piste pentru biciclete şi alte vehicule uşoare, respectiv capitolul şase protecţia şi refacerea biodiversităţii şi ecosistemelor unde se menţionează că amplasamentul propus nu se suprapune cu zone sensibile din punct de vedere al biodiversităţii sau în apropierea acestora, reţeaua de arii protejate Natura 2000, situri naturale înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO şi principalele zone de biodiversitate precum şi alte zone protejate. Lacul Zaghen face parte din perimetrul ariei protejate de protecţie specială ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razem-Sinoe, este declarată parte integrată a reţelei ecologice europene Natura 2000, dar şi în situl de importanţă comunitară ROSCI0065 Delta Dunării. Motivul pentru care eu m-am abţinut la acest proiect este că nu ştiu cum vom rezolva acest lucru dacă cererea ne va fi respinsă pe acest considerent că nu am respectat lista de verificare a principiilor privind acordarea acestor fonduri. Probabil că ar fi fost mult mai important şi mai aproape de cetăţeni să găsim o altă zonă în intravilan de importanţă majoră privind traficul. Susţinem proiectele acestea şi intenţia Primăriei. Este un lucru lăudabil că facem acest lucru mai ales că bugetul local nu îşi permite astfel de investiţii. Sperăm să trecem de această verificare şi să ne fie aprobat. Ar fi fost de preferat să avem un punct de vedere al administratorului, respectiv al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării privind intenţia noastră de a demara un astfel de proiect”, a precizat consilierul local PSD, Andaluzia Luca.

Primarul Ştefan Ilie nu a participat la şedinţa extraordinară de joi, însă, la curent fiind şi cu discuţiile din comisii (la care presa nu are acces, n.r.), anterioare şedinţei, a precizat că suma prevăzută pentru amenajarea pistei este conformă cu ghidul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar investiţia se doreşte a fi realizată în zona Zaghen pentru a rezolva problema cetăţenilor care au construit garduri în vecinătate, dar şi pentru a fi o apărare împotriva braconajului.

„Din tot traseul am ales zona Zaghen pentru că are o problemă cu cei din vecinătate care de-a lungul timpului şi-au pus garduri peste digul care îi separă. Înfiinţarea unei piste de biciclete de jur împrejurul Zaghenului dusă către Satul Pescăresc va face parte şi din EuroVelo 6, adică din autostrada Marea Neagră – Oceanul Atlantic în care  suntem şi noi prinşi, dar va fi şi o pavăză faţă de extinderile cetăţenilor din imediata vecinătate. De asemenea, va fi o apă-rare împotriva braconajului, pentru că orice pistă de biciclete are un sistem de protecţie ca să nu se permită intrarea. Dacă zona va fi cuprinsă cu pistă le va fi foarte greu celorlalţi să mai braconeze pentru că ar vedea bicicliştii şi ar anunţa. În cazul lacului Zaghen se poate preciza că trebuie o pistă făcută din lemn care să nu strice mediul înconjurător şi că nu se foloseşte beton, iar atunci proiectantul va folosi alte soluţii”, ne-a declarat primarul Ştefan Ilie.

Primarul face câteva precizări şi în ceea ce priveşte valoarea proiectului.

„Cei care au  spus că este scumpă pista pentru biciclete nu au citit ghidul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care are nişte sume raportate la metrul pătrat, kilometru, pe unităţi. Nu poţi să depui o cerere la PNRR decât încadrându-te la cum au stabilit ei costurile pe unităţi. De aceea, când am depus proiecte pentru şcoli sau blocuri au ieşit nişte sume care au fost raportate la suprafaţa respectivă. PNRR are mai multe etape, iar după ce se va face proiectul se va preciza de exemplu că nu este de 200.000 de euro ci de 100.000 de euro. Banii respectivi rămân în contul PNRR pentru a se face o nouă sesiune. Noi nu putem pune mai puţin, pentru că aşa este ghidul, te duce la 190.000 pe kilometru de pistă de bicicletă. În aceşti bani mai intră iluminatul fotovoltaic, care în funcţie de zonă poate fi focusat doar pe pistă ca să nu deranjeze speciile, staţiile pentru ca orice biciclist să aibă posibilitatea de a se recupera dacă este cazul, băncuţe şi multe alte lucruri”, a menţionat Ştefan Ilie.

Câte 72 de locuinţe sociale şi pentru specialişti

Consilierii locali au aprobat joi şi două hotărâri pentru îmbunătăţirea situaţiei locative a tinerilor din municipiu.

Unul dintre cele două proiecte îi vizează pe tinerii aflaţi în dificultate şi are în vedere construirea a 72 de unităţi locative pe strada Taberei, valoarea totală a investiţiei fiind estimată la 25.873.711,20 lei.

Cel de-al doilea proiect îi vizează pe tinerii specialişti din Sănătate şi Învăţământ şi are în vedere construirea a 72 de unităţi locative pe strada Transformatorului, valoarea totală a viitoarei investiţii fiind estimată la 31.411.748,70 lei.

Legat de aceste proiecte, la care, de asemenea, au fost discuţii în comisii legate de preţ, primarul Ştefan Ilie explică diferenţa de preţ dintre investiţii.

„Sunt proiecte tip. Dacă citeau foarte bine ghidul vedeau că aşa sunt proiectele, de aceea se aseamănă. Diferenţa de preţ este pentru că o locuinţă pentru specialişti are o valoare mai mare pentru că oferă mai multe condiţii unui specialist decât o locuinţă socială care are  un minim necesar, de aceea este o diferenţă de un milion de euro între ele deşi este acelaşi număr de apartamente. Important este că s-au votat toate proiectele şi că noi depunem cerere pentru finanţare. Cei care s-au abţinut la votarea proiectelor nu se gândesc la municipiul Tulcea, ci doar la activităţi politice. Noi avem peste 2.000 de cereri pentru locuinţe sociale şi facem doar 72 care costă circa 5 milioane de euro, dar este o oportunitate, pentru că nu s-a mai construit de 10 ani locuinţe sociale şi ANL-uri”, a spus Ştefan Ilie.

Direcţia de Întreţinere şi Administrare Patrimoniu Tulcea a înregistrat 1.556 de solicitări pentru locuinţe sociale şi 2.296 de cereri pentru locuinţe ANL.

Primăria Tulcea vrea să asfalteze strada Viticulturii, dar trebuie să o ia înapoi de la Consiliul Judeţean

Reabilitarea străzii Viticulturii este un alt proiect pentru care Primăria Tulcea solicită finanţare prin programul „Anghel Saligny”, în valoare de 7.331.000 euro inclusiv TVA.

Strada Viticulturii este parte a unui proiect iniţiat de Consiliul Judeţean, aflat într-un litigiu, iar administraţia locală intenţionează să facă demersuri la instanţa de judecată pentru a primi tronsonul în patrimoniul municipiului.

„Strada Viticulturii face parte dintr-un proiect şi este un deziderat al cetăţenilor, o vor asfaltată. Această stradă a fost trecută la Consiliul Judeţean acum câţiva ani în urmă în proiectul de asfaltare până la Chilia, pentru a-i face o legătură cu DN22 A care iese din Tulcea. La momentul respectiv, Primăria prin Consiliul Local a donat strada Consiliului Judeţean. Proiectul nu a mai fost eligibil pentru că a intervenit acel proces cu Traian Rece şi au pierdut  finanţarea. Noi am obţinut finanţare acum prin Programul Naţional de Investiţii pentru acest proiect. Solicităm acum să ne dea strada înapoi. Ştim că se află într-un litigiu, dar vom face inclusiv la instanţa de judecată solicitare pentru a ne da acea bucăţică care nu îi interesează pe cei care se judecă, ci doar pe municipiul Tulcea. Dacă mai târziu, Consiliul Judeţean va vrea să facă din nou legătura şi va rezolva litigiul cu Traian Rece favorabil şi va putea obţine finanţare pe un alt fond, noi cu drag o vom da înapoi ca să facă legătura cu drumul naţional. Dacă acum avem oportunitatea de a face o stradă bună din asfalt, de ce să nu o facem”, a subliniat Ştefan Ilie.