Arhitectul Bruno Andreşoiu, despre Piaţa Veche: Planul este acela al transformării zonei într-o piaţă urbană reală

Primăria Tulcea a demarat luna aceasta seria dezbaterilor publice ce vizează regenerarea urbană a centrului oraşului – Piaţa Civică, strada Unirii şi parcul Trei Fântâni, autoritatea locală intenţionând să creeze în zonă o alee pietonală care să unească centrul oraşului de faleza Dunării.

Modernizarea Pieţei Vechi şi transformarea străzii Unirii în zonă pietonală sunt principalele schimbări. Fiind modificări de anvergură ce nu s-au mai realizat în municipiul Tulcea, acestea au stârnit o serie de discuţii şi controverse în rândul comunităţii.

Despre toate acestea am discutat cu arhitectul Bruno Andreşoiu (Igloo Associated Arhitects), coordonatorul proiectelor.

– Parte din construcţiile care ocupă în prezent spaţiul Pieţei Vechi vor fi demolate, şi, în timp ce unii tulceni aplaudă ideea, alţii se arată îngrijoraţi.

– Din punctul nostru de vedere, acea zonă este departe de orice fel de standard decent de vânzare/comerţ. Aici cred că sunt în asentimentul unei majorităţi covârşitoare a tulcenilor care văd şi ştiu cum arată Piaţa Veche. Cu acel spaţiu trebuie făcut ceva pentru a funcţiona realmente ca o piaţă. Nu am găsit nicio soluţie de a reface spaţiul fără nişte intervenţii destul de serioase asupra fondului actual construit. Propunerea este deci de demolare a majorităţii construcţiilor care ocupă acum piaţa, cu refacerea apoi a unei suprafeţe destul de importante, dar în altă configuraţie şi standard de calitate. Mă refer la standarde contemporane, care să poată asigura derularea unui comerţ civilizat, cu spaţii închise, protejate, bine condiţionate, luminate, aerisite şi sigure, atât din punct de vedere al gestiunii bunurilor, cât şi al siguranţei alimentare.

– Cum se va proceda în cazul proprietăţilor, atât private cât şi publice?

– În momentul în care faci un astfel de proiect este foarte complicat să ţii cont de mozaicul de proprietăţi, proprietari şi diverse tipuri de posesii ale terenurilor. Sunt proprietari privaţi, publici, doar pe construcţii, doar pe teren, concesionari şi trebuie căutată o metodă care să centralizeze toate aceste lucruri. Miza proiectului nu este tipul de proprietate al unuia sau altuia, ci reconversia acelui spaţiu. Este un proces de re-generare urbană care înseamnă transformarea zonei, care acum este foarte discutabilă din punct de vedere al calităţii spaţiului urban, într-unul care să fie cu adevărat util şi confortabil oamenilor.

– În prezent, traversarea străzii Isaccei este una problematică. Unii tulceni sunt de părere că ar fi necesar realizarea unor pasaje. Este posibilă această soluţie?

– În proiectul nostru, traversarea străzii Isaccei se va face prin trecerile de pietoni. Orice alt tip de trecere este implauzibil. Trecerile suspendate sunt foarte frumoase în desene, dar în realitate oamenii nu le folosesc, pentru că este nepractic să urci 6 metri ca să poţi traversa o stradă circulată şi apoi să cobori aceeaşi distanţă, mai ales dacă faci piaţa. Cel mai logic este ca maşinile să aibă un regim de trafic adaptat traversării străzii de către pietoni.

– Mergând mai departe, către zona 3 Fântâni, strada Unirii şi Piaţa Civică, care credeţi că sunt cele mai mari probleme ale acestora, din punct de vedere urbanistic? Ce schimbări sunt propuse?

– În zona Piaţa Civică şi 3 Fântâni, în opinia mea, problemele sunt legate de accesibilitatea pietonală şi de felul în care este configurat spaţiul urban, care în condiţiile actuale nu favorizează circulaţia pietonală. Strada Unirii este un spaţiu subordonat maşinilor, care par mult mai importante decât oamenii şi cred că acest lucru trebuie schimbat. Pro-punerea noastră este ca strada Unirii să fie închisă complet traficului auto pentru că din perspectiva acestuia, nu este nevoie de ea. Traficul se poate derula la fel de bine pe strada Păcii, ba chiar ceva mai fluent. Va rămâne o circulaţie de aprovizionare şi evacuare la anumite ore, aşa cum se întâmplă pe toate străzile pietonale din lume, permiţând să se dezvolte o viaţă urbană reală, axată în jurul comerţului şi a evenimentelor de stradă. Tulcea nu are o astfel de stradă, aşa cum multe oraşe din România nu au. Acolo unde au început să fie realizate, funcţionează fantastic. Aceasta vine la pachet cu plantare suplimentară de copaci, pavaje la nivel, fără borduri sau trotuare, cu mobilier urban nou. Piaţa Civică este uşor lipsită de structură, un spaţiu care pare rezultat între nişte clădiri construite în diverse etape, poziţii, forme şi configuraţii, dar care nu par a fi construite pentru a constitui un ansamblu coerent. Mă refer la magazinul universal combinat cu clădirile administrative, fântâna de lângă strada Babadag, blocul Belvedere etc. Este o formă stranie, care nu favorizează un comportament urban de tip piaţă civică.

– Recent aţi prezentat cele două proiecte în cadrul unei dezbateri publice. Ce reacţii ale tulcenilor v-au atras atenţia?

– În cadrul dezbaterii nu prea au fost opinii de natură generală, ci mai degrabă chestiuni foarte personale, îngrijorări legate de propriile posesii, precum ce se va întâmpla cu magazinul meu sau parcarea din faţa geamului. Multe dintre observaţiile pe care le-au făcut oamenii sunt corecte şi de bun simţ, pe care fie le-am luat în calcul, fie le vom lua. Vom îndepărta nişte parcări pe care le-am propus la Piaţa Veche, de geamurile blocului de acolo. Ele erau deja la distanţa legală, dar desigur poate fi puţin mai mare. Trebuie să găsim o formulă, pe perioada executării lucrărilor, dacă se vor în-tâmpla în această formă, prin care proprietarii de spaţii comerciale să găsească în altă parte spaţii în care să îşi poată continua activitatea economică pe perioada transformării pieţei.

– Ştiţi începuturile Pieţei Vechi, ce presupunea zona atunci când a fost înfiinţată. Ce va dispare, ce va apare?

– În anii 60, atunci când s-a construit, a fost doar un magazin între blocuri, montat astfel şi ca să blocheze perspectiva dinspre strada Isaccei către cartierul tradiţional din spate, deoarece asta impunea discursul ideologic. Magazinul respectiv s-a tot extins în timp, cu spaţii dezvoltate aparent de interese economice strict personale, fără vreo perspectivă coerentă asupra ansamblului. Noi acum încercăm să corectăm asta, încercând să facem chiar mai bine decât a fost la început, deschizând o cale de comunicare şi către partea din spate a oraşului, pentru a da o şansă de revigorare şi cartierului ce cuprinde străzile Carpaţi, Eminescu, Victoriei. Strada Carpaţi devine pietonală, parţial accesibilă auto, doar pentru aprovizionare şi evacuare, deci o stradă comercială care se poate extinde până la treptele care urcă spre strada Victoriei. Planul este să legăm Isaccei-faleză prin intermediul traversării străzii, de Piaţa Veche şi mai departe, de cartierul din spate, nu doar să schimbăm nişte buticuri cu altele. Este foarte complicat să mulţumeşti pe toată lumea şi să nu pui pe nimeni într-o situaţie mai puţin fericită. Trebuie ţinut cont de interesele mari, mergând încet către cele mici, în aşa fel încât nimeni să nu fie păgubit. Fiecare proprietar sau posesor de un anumit lucru să primească o justă compensare, dacă este afectat.

– Va rămâne piaţă Piaţa Veche după reconfigurare? Acum se vând fructe, legume, dar şi papuci de plastic.

– Piaţa Veche devine o piaţă urbană în adevăratul sens al cuvântului. Acum nu este o piaţă, ci un soi de bazar de tipul celui turcesc, dar de mult mai proastă calitate. Ceea ce vrem noi să facem este să creăm o piaţă urbană reală, deschisă, ca un buzunar al străzii Isaccei, cu un parc public şi mulţi copaci plantaţi. În jurul acestui buzunar verde şi pietonal în care nu se construieşte nimic se vor organiza spaţiile comerciale propriu-zise ale pieţei, în care să existe tarabe de producători agricoli, locali şi alte tipuri de comerţ de primă necesitate, dar nu doar magazine de subzistenţă ale unor comercianţi locali.

Suprafaţa comercială se va restrânge inevitabil făcând loc unui spaţiu public deschis, iar în cea nou construită se vor grupa, probabil, în ordinea importanţei şi interesului comercial economic direct, diverse tipuri de comerţ. Trebuie în mod obligatoriu să existe o piaţă alimentară, atât agroalimentară, cât şi de produse de primă necesitate, iar celelalte spaţii comerciale vor putea fi închiriate sau preluate de oamenii care le aveau deja pentru un comerţ pe care piaţa îl va decide. Dacă vrei să faci un magazin de bibelouri şi nu cumpără nimeni, probabil că în scurt timp va trebui să renunţi, să îl preia cineva care prestează activitate o comercială mai interesantă.

– Vă mulţumim.