O echipă de specialişti din Uniunea Europeană va veni în oraş, unde împreună cu reprezentanţi ai administraţiei locale vor realiza un studiu de prefezabilitate, în baza căruia Primăria va scrie şi depune proiecte pentru combaterea sărăciei energetice în municipiul Tulcea.

Un prim pas în acest sens a fost făcut de primarul Ştefan Ilie, miercuri, la Bruxelles, acolo unde a depus cererea de finanţare pentru proiectul ,,Energy Poverty in Tulcea Municipality – Assessment, Diagnosis and Solutions” (Diagnoză şi soluţii pentru combaterea sărăciei energetice în municipiul Tulcea), în cadrul Energy Poverty Advisory Hub, pus la dispoziţie de Uniunea Euro-peană.

Edilul a purtat prima discuţie despre proiectul de combatere a sărăciei energetice, în cadrul întâlnirii ENVE, Comisia privind Mediul, Schimbările climatice şi Energie, pentru care i-a transmis mulţumiri lui Ion-Liviu Stochita, de la DG Energy.

„Văzând oportunitatea combaterii sărăciei energetice, am depus cerere de finanţare şi suntem pe drumul bun, pentru că am trecut de prima etapă. Noi sperăm să obţinem cât de curând finanţarea, care se face direct de către Comisia Europeană. Am depus la Bruxelles această solicitare, în care vom beneficia de creier – specialişti, care la final ne vor da mai multe soluţii. Ne vor da un studiu de prefezabilitate, în baza căruia vom şti să depunem cerere de finanţare la toate proiectele europene care ne apar. În loc să fi gândit noi un parc fotovoltaic pe nu ştiu ce terenuri care nu primeau aviz sau unde nu era soare tot timpul şi nu producea curent aşa cum speram noi, acum vom avea mult mai mare siguranţa şi va primi un punctaj mult mai bun la evaluări, pentru că la temelia proiectului au lucrat oameni specializaţi din Uniunea Europeană. Sunt oameni care au lucrat la foarte multe astfel de proiecte şi ştiu unde se pretează”, ne-a declarat primarul Ştefan Ilie.

Autorităţile locale pot depune cerere de finanţare în vederea obţinerii de consultanţă specializată pentru realizarea proiectelor şi investiţiilor pentru combaterea sărăciei energetice.

„Comisia Europeană a deschis posibilitatea de finanţare printr-un portal care aparţine unui departament nou înfiinţat, Departamentul pentru energie. Printr-o aplicaţie, autorităţile locale pot depune cerere de finanţare în vederea obţinerii de consultanţă specializată pentru realizarea proiectelor şi investiţiilor pentru combaterea sărăciei energetice. Municipiul Tulcea sau altă localitate unde autorităţile locale nu produc curent electric din resurse alternative pentru consumul propriu înseamnă că se află într-o situaţie de sărăcie energetică. Este foarte important, ţinând cont de costurile actuale la energia electrică, ca o municipalitate să pună la dispoziţia cetăţenilor resurse alternative. Există foarte multe fonduri pentru a face parcuri fotovoltaice, pompe de căldură, sisteme eoliene, în aşa fel încât să produci curent electric prin care să acoperi cheltuielile pentru şcoli, iluminat, public, utilităţi sau construcţii ale Primăriei. De exemplu, pentru Energoterm care ar duce la reducerea costurilor către populaţie”, ne-a spus Ştefan Ilie.

Specialiştii vor culege date statistice şi energetice.

„Când municipalităţile primesc oportunităţi de finanţare, în general, UE a observat că proiectele nu sunt mature şi nu au eficienţa care s-a dorit alocând banii. Un fel de construire a unor parcuri pentru cetăţeni în afara localităţii. S-a ajuns la concluzia că prima dată ar trebui să punem la dispoziţia celor interesaţi nişte specialişti, care să culeagă datele din teritoriu, care să vină alături de echipa din cadrul municipalităţii sau de alţi parteneri pe care îi vor aduce în cadrul echipei. Vor solicita date cu privire la numărul populaţiei, şcolilor, date statistice, dar şi date energetice despre cât curent consumă o şcoală sau întreg municipiul. De ce este nevoie de curent pentru a porni cazanele de la energia termică sau cât consumă curent electric staţiile de pompare, alimentare cu apă, clădiri publice. Date privind resursele naturale, câte zile însorite sunt pe an sau privind structura terenurilor, dacă se pot realiza pe ele parcuri fotovoltaice sau dacă prin foraje se pot descoperi ape termale sau să se instaleze pompe de căldură care să producă energie calorică sau alte tipuri de energii regenerabile care să vină în folosul comunităţii. Astfel, se reduc cheltuielile de funcţionare, iar din banii rămaşi poţi dezvolta oraşul în alte elemente ale infrastructurii”, a precizat Ştefan Ilie.

Sărăcia energetică

După ce îşi achită facturile pentru energie (electrică şi termică) 13% din familiile din România trec sub pragul de sărăcie, 11.7% din familii practică sub-consumul (consumă mai puţină energie decât minimul necesar unui trai confortabil) iar pentru 45,3% din familiile din România facturile pentru energie constituie o povară prea grea pentru bugetul familiei. Mai mult, aproape 14% dintre gospodăriile din România au datorii la plata facturilor şi 10% dintre ele nu îşi pot încălzi locuinţele în mod adecvat.

Conform  EU-SILC (2019) la nivel de UE, 6% din gospodării au arierate la facturile de energie, cu mari diferenţe între ţările post-comuniste şi din Sudul Europei faţă de cele din Vest. Spre exemplu, în Bulgaria 27% dintre gospodării au datorii la plata facturilor de energie, iar 30% dintre familii nu capacitatea să îşi încălzească locuinţa adecvat.

Sărăcia energetică este adesea corelată cu imposibilitatea gospodăriilor de a-şi asigura necesarul de energie pentru gătit, încălzit, răcit sau iluminat la un nivel care satisface nevoile de bază. În alte cuvinte dacă o familie nu îşi permite să achite facturile pentru energie consumată pentru necesităţile de bază a unei gospodării, fără a pune presiune pe bunăstarea lor economică generală, putem vorbi în cazul acestei familii de sărăcie energetică.

Există un consens general că sărăcia energetică este o condiţie foarte complexă întâlnită la milioane de familii din jurul lumii, inclusiv în ţările dezvoltate. În Uniunea Europeană, sărăcia energetică domestică este determinată preponderent de 2 factori – venit redus al familiei şi eficienţa energetică precară a locuinţei.