Horia Teodorescu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, aflat la al treilea mandat consecutiv, candidează din nou pentru şefia judeţului. Horia Teodorescu a fost deputat în perioada 2008-2012, apoi a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea, funcţie pe care o ocupă şi astăzi şi pentru care va candida la alegerile locale de duminică. Din anul 2010, Teodorescu este şi preşedintele Organizaţiei Judeţene PSD Tulcea. De profesie inginer, Horia Teodorescu s-a născut în comuna Murgeşti din judeţul Buzău, pe 20 iunie 1958. În perioada 1986-1990, Horia Teodorescu a lucrat ca inginer la Întreprinderea de Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare, apoi a deschis o firmă de construcţii, „Condor” SRL. În anul 2008, Horia Teodorescu a câştigat un mandat de deputat în Parlament. Din 2012, Horia Teodorescu este preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea.
– De ce candidaţi?
– Din discuţiile pe care le-am avut cu colegii şi cu anumiţi cetăţeni, s-a desprins ideea că sunt lucruri pe care eu le-am promis şi care nu erau în totalitate duse la bun sfârşit şi aici mă refer la Spitalul Judeţean Tulcea, care este într-un proces de modernizare totală, lucrări care se vor termina, sper eu, spre sfârşitul anului viitor, sau la Sala Sporturilor, care în vara anului viitor, într-o perioadă destul de scurtă, va fi finalizată. Eu când am candidat acum 12 ani, am considerat candidatura pentru o administraţie judeţeană o provocare, iar susţinerea proiectului peste Podului peste Dunăre a fost provocarea cea mai mare.
Dar acum, o altă provocare pe care o am de dus la bun sfârşit, cred că este Drumul Expres Pod Tulcea – Constanţa, care va crea o legătură a Dobrogei, a judeţului Tulcea, cu ţara, un drum expres pe patru benzi, care va facilita şi va înlesni transporturile şi activitatea economică a judeţului nostru cu ţara şi nu numai.
De asemenea, datorita faptului că suntem legaţi şi cu Ucraina prin trecerea RO-RO Isaccea – Orlovka, traficul în judeţul nostru, aşa cum fiecare cetăţean poate să vadă, s-a dublat sau chiar s-a triplat în momentul de faţă.
O legătură economică importantă este facilitarea accesului rutier către portul Constanţa către zona Ucrainei, de acolo către România şi către toată Europa. Drumul expres, din punctul meu de vedere, este poate ultima investiţie foarte importantă pentru dezvoltarea accesibilităţii şi în zona turistică.
Este o investiţie care poate fi realizată în următorii ani, astfel încât, împreună cu tot ceea ce am făcut noi: porturi, drumuri judeţene, aeroport şi alte investiţii conexe, să creeze un cadru economic judeţului nostru pentru atragerea şi stabilirea investitorilor.
Aşa cum am mai spus, trei din căile de accesibilitate – aerian, naval, rutier, sunt 90% realizate, dar drumul expres este cel care va deveni coloana vertebrală a facilitării unei dezvoltări economice a judeţului nostru, legând portul Constanţa de ţară şi nu numai.
Mai avem şi alte investiţii la care ne gândim, astfel încât să stabilizăm cât putem de mult tineretul în judeţul nostru şi aici mă gândesc la acţiuni în domeniul sănătăţii, în învăţământ şi în domeniul cultural.
– Cum vă definiţi: om de administraţie sau politician?
– Categoric sunt un om de administraţie. Este, într-adevăr, de înţeles că trebuie să fii implicat şi în zona politică, dar cred că calitatea mea numărul unu este ca sunt om de administraţie, ţinând cont că am şi un istoric – vin dintr-o zonă de afaceri, am pornit de pe picioarele mele şi am reuşit să am sute de oameni în subordine până a intra în politică şi în administraţia publica.
Niciodată nu poţi să fii 100% un om de administraţie performant fără să fii conectat şi la viaţa politică.
Eu cred că de-a lungul timpului am demonstrat că am reuşit să îmbin eficient şi decent administraţia cu viaţa politică. Am reuşit să atrag atenţia asupra judeţului nostru tuturor celor care au fost în administraţia centrală: prim-miniştri, miniştri, astfel încât judeţul Tulcea, care de drept avea nevoie şi trebuia să beneficieze de suport din partea guvernelor, din partea ministerelor, să fie beneficiarul acestui sprijin începând din anul 2012 până în prezent.
Sunt lucruri extraordinar de importante, spun eu, care au fost făcute în judeţul nostru şi pe care le-am enumerat. Care, fără a atrage atenţia decidenţilor guvernamentali, nu cred şi nu ştiu dacă se puteau face.
În primul rând, a fost o luptă pentru a-i face să înţeleagă potenţialul judeţului nostru şi că acest potenţial nu poate fi valorificat decât prin investiţii în anumite domenii, domenii care s-au bazat pe o strategie făcută pentru ITI Delta Dunării. Acolo au fost cuprinse marile investiţii: pod, port, spital, drumuri judeţene, investiţii în mediul privat şi aşa mai departe, toate au avut în spate sprijinul oamenilor politici.
Oameni politici care, cunoscând mai bine judeţul nostru, şi-au dat seama de potenţialul pe care îl avem. Acum, depinde şi de noi cum ne promovăm, depinde şi de noi cum facem ca toate aceste investiţii să fie puse în valoare, ducând mai departe la dezvoltarea judeţului pe plan economic, turistic sau agricol.
– Care va fi primul lucru pe care îl veţi face după ce veţi fi ales preşedintele Consiliului Judeţean, dar şi care este sfatul pe care l-aţi da preşedintelui în cazul în care pierdeţi alegerile?
– Dacă voi beneficia de sprijinul tulcenilor şi votul lor îmi va da şansa să ocup din nou poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, primul lucru pe care îl voi face este demersul pentru revitalizarea şi intrarea efectiv în lucru a drumului expres. Sunt de părere că este o investiţie foarte importantă şi necesară pe care trebuie să o valorificăm cât mai repede posibil.
Cred că găsim susţinerea necesară ca acest drum expres să devină realitate cât mai curând, mai ales că acum mulţi ani de zile eu am dus o întreagă luptă să fie inclus în Master Planul Transport al României, fără de care astăzi nu puteam să vorbim de el.
Iar dacă, în situaţia în care nu voi fi ales preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, sper ca noul preşedinte să ducă mai departe toată munca noastră şi, dacă poate, să îmbunătăţească acolo unde găseşte de cuviinţă cu proiecte noi. Dar eu cred că, în momentul de faţă, dacă reuşim să le ducem la bun sfârşit pe cele care sunt în execuţie, cele pe care le am în oferta electorală, cred că lucrurile nu pot duce decât la o dezvoltare sustenabilă şi sigură a judeţului nostru.
– Pentru mandatul 2024-2028, care este proiectul administrativ cel mai ambiţios pe care îl aveţi şi care este sursa de finanţare?
– Drumul Expres Pod – Tulcea – Constanţa.
– Care ar fi cea mai importantă problemă nerezolvată, din punctul dumneavoastră de vedere, la nivelul judeţului şi care ar fi soluţiile?
– Eu cred în continuare în susţinerea dezvoltării turismului prin toate pârghiile posibile care sunt la dispoziţia Consiliului Judeţean. De asemenea, continuarea investiţiilor în agricultură: iar aici mă refer la modernizarea sistemelor de irigaţie şi la crearea de sisteme de irigaţie noi pentru a pune în valoare potenţialul agricol al judeţului nostru.
Mai sunt proiecte importante legate de zona de sport, sănătate, sau de crearea de locuri de muncă şi cred ca soluţiile vor veni automat prin rezolvarea problemelor de infrastructură judeţeană.
– Cine este cel mai important sfătuitor? Cu cine aţi luat decizia şi v-aţi sfătuit pentru a candida, cu familia sau cu partidul?
– Cei mai buni sfătuitori în viaţa mea au fost oamenii. Din discuţiile cu oamenii se desprind ideile cele mai importante: acolo afli dacă greşeşti, dacă direcţia pe care ai ales-o este cea corectă, sau nu.
De asemenea, nu pot să neg că nu am avut discuţii şi cu zona politică, pentru că, repet, fără sprijin politic este foarte greu să desfăşori investiţii importante pentru un judeţ, oricare ar fi el.
– Cât de importantă este pentru un preşedinte o majoritate prietenoasă în Consiliul Judeţean?
– Da, o majoritate în Consiliul Judeţean, este benefică.
Însă, chiar şi fără o majoritate în Consiliul Judeţean, atât timp cât propui proiecte eligibile, mature şi care au ca ţintă dezvoltarea judeţului, oricare ar fi componenţa unei majorităţi, lucrurile nu pot să meargă decât înainte şi bine.
– Care este cel mai mare avantaj/dezavantaj personal în calitate de preşedinte?
– Nu ştiu dacă le putem numi dezavantaje – toate se datorează lipsei timpului pe care nu mai poţi să îl aloci copiilor, familiei, ţie ca şi persoană, sănătăţii tale şi altor lucruri normale din viaţa unui om. Timpul este cel care lucrează întotdeauna în defavoarea ta.
Avantajul este sentimentul de împlinire atunci când vezi rezultatele concrete ale muncii tale: fiecare proiect finalizat cu succes, fiecare drum sau fiecare investiţie care aduce beneficii unui întreg judeţ contribuie la un sentiment de realizare personală. Funcţia de preşedinte îţi oferă ocazia de a lăsa o moştenire durabilă, o amprentă pozitivă pentru generaţiile viitoare, pentru copiii noştri.
În concluzie, avantajul major este acela de a avea puterea şi capacitatea de a face o diferenţă semnificativă în judeţul tău – iar acest lucru nu este doar un privilegiu, dar şi o sursă de motivaţie şi împlinire personală.
– Care este punctul slab în Consiliul Judeţean, referindu-ne aici la direcţiile şi regiile din subordinea instituţiei?
– Nu ştiu dacă este un punct slab în Consiliul Judeţean, dar este unul care ne creează destul de probleme. Discutăm de faptul că judeţul Tulcea este al patrulea judeţ ca suprafaţă din România, este penultimul ca populaţie, iar noi suntem beneficiarii unui buget de 3, 4, 5 ori mai mic decât alte judeţe, dar cu proiecte implementate şi cu sume necesare pentru dezvoltare şi cofinanţare imense, raportându-ne la numărul de proiecte şi la valoarea lor.
Cred că aici este o piatră de încercare, dar, în acelaşi timp, beneficiem de o echipă fenomenală a Consiliului. Mă refer la aparatul de specialitate din Consiliul Judeţean, unul de înaltă ţinută profesională şi de mare calitate în ceea ce înseamnă administraţia publică judeţeană. Instituţiile din subordinea Consiliului Judeţean sunt instituţii care funcţionează, uneori cu restricţiile lipsei bugetului necesar, dar eu sunt extrem de mulţumit de munca lor şi, aşa cum am spus, de cea a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Tulcea.
– Ce propuneri de modificare veţi iniţia, la actualul buget al judeţului, privind cheltuielile?
– Am anumite gânduri privind unele modificări la nivelul Consiliului Judeţean, în crearea unor servicii de specialitate pentru anumite domenii de interes pentru judeţ, dar vom vedea după alegeri dacă le putem pune şi în practică, desigur, raportat la bugetul Consiliului Judeţean.
– Care este cel mai iubit loc din judeţ? Şi care este cel care nu vă place?
– Cel mai iubit loc din judeţ este la mine acasă, la Babadag.
Şi aş spune că nu-mi place ce se întâmplă în municipiul Tulcea, sau, mai degrabă, nu-mi plac anumite lucruri din municipiul Tulcea. Cred că administraţia municipală, bineînţeles, în colaborare cu administraţia judeţeană, poate să facă lucruri importante pentru municipiu.
De foarte multe ori mi se pun în cârcă lucruri pe care lumea nu le ştie, lucruri care nu se întâmplă în municipiu şi se consideră ca fiind din vina administraţiei judeţene, neştiind că între administraţia Consiliului Judeţean şi administraţia municipiului Tulcea nu există niciun grad de subordonare.
Tot ceea ce este teritoriul administrativ al municipiului Tulcea este gestionat şi gospodărit de către administraţia municipală, de către Primăria Tulcea.
– Cât de important este pentru un preşedinte de CJ să aibă o culoare politică similară cu cea a Guvernului?
– Este foarte important ca un preşedinte să aibă norocul să facă parte din partidul de guvernământ, pentru că ai o posibilitate şi o facilitate de a intra în discuţii, de a-ţi susţine proiectele mult mai uşor decât fiind de partea cealaltă a baricadei politice. Poţi să-ţi spui ofurile, să-ţi spui necazurile, să-ţi spui nevoile judeţului la cel mai înalt nivel, mult mai facil.
Însă, eu am avut relaţii foarte bune şi când la guvernare erau partide de altă culoare politică. De exemplu, a fost guvernarea Cioloş, alături de care eu am lucrat foarte bine. Sau, când a fost administraţie PNL, de asemenea, eu am lucrat foarte bine.
Cred că asta este abilitatea şi calitatea unui preşedinte de Consiliu Judeţean: să se lupte pentru judeţul lui şi să se facă înţeles de oricine ar fi efemer în actul de guvernare.
– Pe câţi dintre consilierii judeţeni aflaţi pe lista de vot i-aţi propus personal?
– Unii dintre ei au fost propuşi de mine, alţii au fost propuşi de colegii mei, validaţi în Biroul Politic Judeţean PSD, urmând traseul impus de statutul Partidului Social Democrat. Am avut dezbateri, am purtat discuţii şi am încercat să alegem oameni care au un cuvânt de spus şi care pot să ajute în actul de administrare al Consiliului Judeţean.
– Dacă veţi fi ales, pe care din potenţialii consilieri îl doriţi ca vicepreşedinte?
– Dacă voi avea încă un mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean, primul pe care mi l-aş dori ca vicepreşedinte ar fi primarul Ion Eugen, un om cu o dinamică extraordinară, cu un potenţial extraordinar pe care mă pot bizui.
Dar, în toate demersurile şi în toate iniţiativele pe care le putem face în beneficiul judeţului Tulcea sunt şi alţi colegi care pot ocupa această funcţie, care oricum vor fi în echipa mea, iar aici mă refer la Dumitru Mergeani, la Lavinia Vizauer, la Dan Munteanu, prefectul judeţului Tulcea, şi alţii care au calităţi – mai tineri, dar care au calităţi foarte bune pentru actul de administraţie.
– Legat de Delta Dunării, sunt voci care afirmă că nu agricultura ar fi cea mai bună soluţie de exploatare a terenurilor. Care este viziunea dumneavoastră?
– Adevărul este undeva la mijloc: sunt voci care afirmă că nu agricultura ar fi cea mai bună soluţie de exploatare a terenului. Noi, pe viitor, putem lua anumite decizii privind redarea către natură a unor terenuri care nu sunt propice pentru o agricultură performantă, dar cred că, înainte de toate astea, ar trebui să ne ocupăm de Delta Dunării cu investiţii care să o ţină în viaţă şi să îmbine perfect ceea ce este biodiversitate cu locuitorii judeţului Tulcea, cu infrastructura Deltei.
Aici mă refer la decolmatări, la curăţări de canale, la investiţii în zona turismului, la decizii privind un turism sustenabil. Sunt multe lucruri de vorbit pe această temă – sunt studii, sunt specialişti care, la un moment dat, vor tranşa lucrurile aşa cum va fi mai bine pentru Delta Dunării.
Dar cred că elementul cel mai important este să ne îndreptăm atenţia, în aceeaşi măsură, către om, către Deltă, ca şi un element viu, pentru că problematica este destul de complexă. Eu cred că orice decizie luată strâmb poate dăuna atât mediului şi Deltei Dunării, cât şi oamenilor.
– Se vorbeşte şi sunt proiecte în derulare legate de turismul lent/nepoluant. Vă gândiţi că s-ar putea vreodată ca turiştii să circule în Delta Dunării doar cu ambarcaţiuni cu motoare electrice sau chiar cu lotci cu rame?
– Turismul în Delta Dunării trebuie să fie unul non-agresiv, care să nu afecteze biodiversitatea. Zilele acestea am avut o întâlnire legată de un proiect pe PNRR în acest sens, cu una dintre asociaţiile mari care susţin proiectele nepoluante în Delta Dunării, la care a participat un consilier prezidenţial, un secretar de stat şi primari din Delta Dunării, tocmai pentru a încerca să găsim soluţiile optime pentru un turism lent, nepoluant, cu agresivitate minimă.
Dacă vrem să avem o deltă şi în viitorul nostru, în viitorul copiilor noştri, va trebui să începem să luăm măsuri privind agresivitatea, modul cum se face turismul, tipul de ambarcaţiuni, dimensiunea lor, dimensiunea capacităţii motoarelor şi aşa mai departe.
– Vă consideraţi un om norocos?
– Am spus-o de foarte multe ori: probabil că Dumnezeu m-a avut în vedere de-a lungul vieţii. Am fost un om foarte norocos, chiar şi când am luat decizii, uneori la care nu aveam nicio şansă, am ajuns acolo unde mi-am propus.
Îi mulţumesc, am fost un om norocos pentru că ceea ce mi-am dorit în viaţă, în mod special copii, Dumnezeu mi-a dat. Am trei copii frumoşi şi asta cred că este mâna divină care m-a făcut să mă consider un om norocos.
Au fost şi alte aspecte în viaţă care mi-au dat de gândit că Dumnezeu mi-a fost aproape şi că trebuie să întorc oamenilor cu aceeaşi măsură, prin tot ceea ce fac eu, această grijă pe care Dumnezeu cred că a avut-o pentru persoana mea.
– Ce este averea pentru dumneavoastră?
– Averea, din punctul meu de vedere, este cum o vorbă înţeleaptă spune: dacă simţi că ai mai mult decât îţi trebuie, lungeşte masa, nu înălţa gardurile.
Cred că nu reprezintă neapărat o ţintă pentru un om în viaţa sa. Fiecare om caută să-şi asigure un confort pentru el, pentru familie, aşa cum poate. În viaţa unui om sunt alte elemente care joacă roluri determinante.
– Ce maşină conduceţi?
– O maşină SsangYong Tivoli.
– Ce faceţi în timpul liber? Ce pasiuni, hobby-uri aveţi?
– Încerc să-mi petrec o bună parte din ce mi-a rămas ca timp cu copiii sau cu prietenii. Ca hobby-uri îmi plac sporturile, mai ales înotul, şi îmi place foarte mult să merg în Deltă.
– Care consideraţi că este cel mai puternic contracandidat al dumneavoastră, dar şi care este cel mai slab?
– Eu cred că toţi contracandidaţii mei sunt puternici. Fiecare are veleităţi, puncte tari, puncte slabe, la fel cum pot avea şi eu, dar cred că aceste aprecieri le poate face o singură entitate – electoratul, prin votul care îl va da pe 9 iunie, pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea.
– Un pronostic pentru anul electoral 2024.
– PSD – PNL vor guverna. Iar în plan local sper să câştig un nou mandat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean şi, de asemenea, sper ca administraţia municipală să fie condusă de Dragoş Simion.
Lista candidaţilor PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT pentru funcţia de consilier judeţean
- Horia Teodorescu
- Eugen Ion
- Lavinia Vizauer
- Dumitru Mergeani
- Cristina Maria Visterineanu
- Petre Badea
- Ştefan Coman
- Ionuţ Gheorghe
- Bianca Popescu
- Dumitru Vâlcu
- Alexandru Bonea
- Ştefan-Paul Ivanov
- Romolo-Dragoş Staicu
- Raluca-Narcisa Cacencu
- Cezar-George Marin
- Mariana Mastică
- Ifim-Ion Gologan
- Niculina Iosif
- Nicolae Popovici
- Izet Ali
- Victor Chiriazic
- Andrei-Răzvan Sorica
- Valentin Moldoveanu
- Vasile Nedelcu
- Andrei Guriţă
- Daniel Naciadis
- Ionuţ Crăciun
- Maria Lenţa
- Ion Şerpescu
- Marian Bălan
- Florin Sechila
- Nicu Milea
- Cristina Bojian
- Ion Tănase
- Mihai Culina
- Petre Şopu
- Emil Tărcatu
- Valerian-Ionel Pavel
