România ar putea avea mai puţine judeţe, dar şi mai puţine sate şi comune, dacă proiectul PSD pentru reforma administrativ-teritorială a României va fi implementat.
Potrivit acestui proiect de lege, anunţat săptămâna trecută, cele mai mici localităţi din ţară ar urma să fie comasate, iar unele dintre ele chiar ar putea fi absorbite de marile oraşe. După reorganizarea administrativ-teritorială a României, am putea rămâne cu doar 8 judeţe, iar multe dintre primării ar putea fi desfiinţate pentru a reduce cheltuielile statului.
Anunţată în spaţiul public ca o necesitate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, până una-alta, reorganizarea teritorială naşte tensiuni, iar unii primari şi-au exprimat deja nemulţumirea şi temerile.
Primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, critică proiectul de lege prin care România ar urma să fie reorganizată din punct de vedere administrativ-teritorial pe criterii de eficienţă financiară.
„Este un subiect care ajunge în dezbateri publice din când în când. Dacă facem o analiză a tuturor motivelor pentru care acest subiect ajunge din nou în dezbatere ne reiese că principalul motiv ar fi o reducere a cheltuielilor. Acele localităţi, indiferent că sunt comune, oraşe, poate chiar municipii care trebuie reorganizate, nu se pot autofinanţa. Legat de acest motiv care tot apare ca fiind principalul motiv pentru reorganizarea administrativă, am de făcut nişte observaţii şi nişte opinii personale pe care le-am împărtăşit de-a lungul timpului în diferite medii, structuri asociative, unde am avut ocazia. Acest subiect al autofinanţării nu are o bază reală, pentru că administraţia publică şi administraţia centrală, serviciile pe care acestea trebuie să le ofere către cetăţeni, nu pot fi niciodată autofinanţate. Tocmai de aceea statul român, şi statele, în general, percep impozite şi taxe, pentru finanţarea unor servicii pe care, conform Constituţiei, trebuie să le ofere, să le garanteze cetăţenilor. Dacă ar fi să luăm ca principal motiv autofinanţarea, ar însemna că neautofinanţându-se ar trebui să desfiinţăm Preşedinţia României, Guvernul, Parlamentul, 90% din administraţiile publice locale şi foarte multe alte instituţii. Nu poate fi invocat principiul acesta că facem reduceri de cheltuieli că nu se autofinanţează. Păi serviciile publice nu pot fi autofinanţate. De aceea există servicii într-un stat democratic. Ceea ce ar trebui să guverneze peste toate motivele pentru reorganizare este cu totul altceva. Trebuie să facem reorganizare pentru a creşte calitatea serviciilor pe care le oferim cetăţenilor, pentru ca fiecare locuitor al ţării să beneficieze de mai multe servicii publice, de rapiditatea şi de rezolvarea cu celeritate a solicitărilor şi a petiţiilor, de digitalizarea şi modernizarea oricărui drept constituţional pe care orice cetăţean îl are. Atunci da, ne putem gândi la o reorganizare”, ne-a declarat Ştefan Ilie.
De asemenea, edilul atrage atenţia că scăderea numărului de parlamentari ar reduce mai mult costurile decât reorganizarea primăriilor.
„Dacă am reduce numărul de parlamentari conform referendumului care a fost realizat în urmă cu mai mulţi ani, am avea o reducere a costurilor mult mai mare decât dacă am reorganiza primăriile. Dacă am opri din cheltuirea banului public pentru diferite instituţii, entităţi, inclusiv pentru primării, sigur s-ar face reduceri mai mari decât o desfiinţare de-a valma pe principiul că dacă ai sub 3000 de locuitori ai putea să-i comasezi. Nu pot fi făcute aceste forme de reorganizare peste tot la fel. Cum am putea noi să creştem eficienţa serviciilor publice dacă desfiinţăm o comună din Delta Dunării, unind-o cu alta, când ştim că distanţele dintre ele fac imposibile rezolvarea problemelor cetăţenilor. Cred că o reformă administrativă nu poate fi pusă pe hârtie la modul <<sub 3000 de locuitori de desfiinţează>>. Este o procedură care trebuie să se realizeze prin dezbateri publice, calcule economice, studii sociologice şi care să rezulte ca un organism viu adică o măsură care se implementează pe o durată de timp suficient de lungă, de ani de zile, în sensul că localitate cu localitate trebuie cercetată în aşa fel încât să se facă o evaluare a utilităţilor pe care două teritorii administrative vecine sau în apropiere ar putea să le ofere cetăţenilor dacă ar fi comasate. Ce investiţii s-au realizat în cele două localităţi? Au acele două localităţi un sistem al infrastructurii informaţionale bine pus la punct? Există fibră optică, apă şi canalizare, drumuri asfaltate, imobile modernizate unde oamenii să beneficieze de servicii medicale? Dacă da, atunci ar putea fi comasate într-una singură pentru că am face şi reduceri de cheltuieli şi serviciile ar fi mult mai eficiente pentru că ar beneficia de infrastructură modernă care să le permită cetăţenilor să acceseze orice serviciu mult mai calitativ”, a explicat Ştefan Ilie.
Ştefan Ilie subliniază faptul că o astfel de reformă trebuie adoptată în conformitate cu Constituţia, iar cetăţenii care locuiesc în localităţile ce ar urma să fie comasate ar trebui consultaţi.
„Cred că această reformă administrativă trebuie făcută după ce în prealabil s-au pus bazele unor tipuri de proceduri. Adică văzând că localităţile X şi Z sunt capabile de comasare, iar atunci să se facă. Dacă noi am uni acum două localităţi din Delta Dunării sau de la terasă, mâine, oamenii din ambele localităţi nu ar şti unde şi cum să beneficieze de un serviciu. Ar trebui să parcurgă distanţe lungi pe ape sau pe drumuri impracticabile pentru a-şi schimba cartea de identitate, pentru a se căsători, pentru a beneficia de protecţie socială. Acestea pot fi nişte riscuri foarte mari. Nu ar putea să-şi rezolve o problemă privind şcolarizarea copiilor lor dacă infrastructura din ambele localităţi nu poate fi interconectată. Presupunând că am aplica o lege de acest fel, Constituţia ne interzice, ne spune că se poate face doar prin referendum. Pe lângă partea de infrastructură, trebuie să modificăm şi legislaţia în ansamblul ei, fiindcă la momentul actual, conform Constituţiei României şi a Cărţii Autonome a Administraţiei Publice Locale, cetăţenii din două localităţi care ar putea să se comaseze trebuie să fie întrebaţi, cum este şi firesc. Avem exemplul în care Oradea şi cu Sântimbru au avut referendum pentru a se uni, Buzău şi cu Ţinteşti au avut tot pentru a se uni. Culmea, aceste referendumuri au picat în sensul că cetăţenii nu şi-au dorit unirea, iar în ambele cazuri cetăţenii din municipiu nu şi-au dorit unirea”, a menţionat Ştefan Ilie.
Primarul exclude varianta în care municipiul Tulcea ar absorbi localităţi învecinate.
„Dacă m-aţi întreba despre municipiul Tulcea cum ar fi să se comaseze cu o localitate din vecinătate, v-aş spune că toate localităţile din imediata vecinătate, şi inclusiv municipiul Tulcea, nu dispun de resurse financiare şi infrastructură capabile să le unească şi să permite serviciile. Noi mai avem încă în municipiul Tulcea foarte mult de investit pentru a pune la punct o infrastructură modernă, la cum s-a dezvoltat oraşul în ultimii 30 de ani. Ne mai trebuie zeci de milioane de euro pentru ca fiecare cetăţean din oraş să beneficieze de condiţiile serviciilor pe care le poate oferi statul român european. Dacă ne-am uni cu o localitate din împrejurimi, ar însemna că noi nu putem să modernizăm infrastructura la noi acasă, va trebui să modernizăm şi infrastructura unei alte localităţi. Acest lucru va fi posibil atunci când municipiul Tulcea şi o localitate din vecinătate beneficiază de cea mai mare parte a utilităţilor moderne. Există oraşe în această ţară care nu au bătut pasul pe loc, care de când am intrat în Uniunea Europeană au asimilat toate fondurile posibile, lucru care nu s-a întâmplat în municipiul Tulcea. Asimilându-le, au dezvoltat o infrastructură care le permite să se unească cu orice localitate din jur, or noi nu suntem încă la momentul acela. De aceea, reorganizarea trebuie să fie o măsură care se face în timp, după ce în toate localităţile care se vor organiza într-o singură unitate administrativ teritorială există capabilităţi şi financiare, şi de resurse umane, dar mai ales de infrastructură, care pot să fie interconectate”, a precizat Ştefan Ilie.
Proiectul de reorganizare administrativă care propune comasarea localităţilor cu mai puţin de 3.000 de locuitori la municipiile sau oraşele adiacente ar putea aduce transformări semnificative în judeţul Tulcea. În prezent, judeţul este format dintr-un municipiu, patru oraşe şi 46 de comune. Dintre acestea, au peste 3000 de locuitori doar Baia, Cerna, Frecăţei, Greci, Jijila, Jurilovca, Luncaviţa, Niculiţel, Sarichioi, Somova şi Topolog.
