Senatorul de Tulcea Ionel Carp i-a adresat ministrului Energiei, Sebastian-Ioan Burduja, patru întrebări legate de impactul preţurilor negative asupra centralei nucleare de la Cernavodă şi soluţiile avute în vedere.

Stimate Domnule Ministru,

În contextul transformărilor rapide ale pieţei de energie şi al presiunilor tot mai mari pentru echilibrarea producţiei cu cererea, au apărut frecvent, în ultimele luni, situaţii de preţuri negative în piaţa pentru ziua următoare (PZU) a energiei electrice. Aceste momente au devenit recurente în special în zilele de week-end, inclusiv în intervale în care producători strategici, cum este şi centrala nucleară de la Cernavodă, nu au diminuat vizibil producţia.

Operatorul Nuclearelectrica a declarat că gestionează aceste situaţii printr-un echilibru între interesul naţional – susţinerea Sistemului Energetic Naţional – şi obligaţia faţă de acţionari de a proteja performanţa economică a companiei. Totuşi, în lipsa unor reglementări clare sau a unor mecanisme de compensare funcţionale, apar semne de întrebare privind eficienţa generală şi sustenabilitatea acestui model, mai ales în condiţiile în care compania a înregistrat scăderi semnificative ale profitului şi ale producţiei în 2024.

Totodată, observăm că în alte ţări europene, precum Franţa sau Finlanda, asemenea episoade sunt gestionate prin politici de sistem care implică reduceri programate ale capacităţii de producţie sau alte măsuri de echilibrare. În România, este esenţial să înţelegem dacă sunt în pregătire instrumente similare, adaptate particularităţilor noastre energetice, în special în perspectiva extinderii capacităţilor nucleare şi a tranziţiei către un mix energetic mai verde.

În acest context, domnule Ministru, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1) Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Energiei pentru a preveni pierderile financiare cauzate de preţurile negative în PZU pentru producători strategici precum centrala de la Cernavodă?

2) Există în analiză vreun mecanism de compensare sau de ajustare a capacităţilor de producţie pentru perioadele în care preţul energiei devine negativ?

3) Cum sprijină Ministerul dezvoltarea unei strategii coerente privind echilibrarea sistemului energetic naţional, care să includă şi noile capacităţi nucleare planificate în România?

4) Care este poziţia Ministerului în raport cu alinierea politicilor naţionale la bunele practici europene privind protejarea producătorilor de energie cu rol strategic în condiţiile volatilităţii pieţei?

Solicit răspuns în scris.

Cu respectul cuvenit,

Senator Ionel Carp

Comunicat de presă