Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion: „Cetăţenii văd rezultate concrete, recunosc transformările din localitate şi, tocmai pentru că le văd, vin cu aşteptări din ce în ce mai mari”

Se împlineşte un an de când primarii şi-au preluat mandatele, în urma alegerilor locale din 2024. Chiar dacă un an de mandat este un termen scurt, iar procedurile de licitaţie şi partea birocratică este greoaie, am solicitat primarilor tulceni să ne spună ce au reuşit să facă în acest răstimp din ceea ce şi-au propus.

Eugen Ion a câştigat, anul trecut, un al patrulea mandat la conducerea Primăriei Jurilovca. Într-un interviu acordat Ziarului „Delta”, edilul ne-a spus că obiectivul principal din acest nou mandat este creşterea calităţii vieţii pentru locuitori prin proiecte pragmatice şi fezabile. Edilul mai spune că, după trei mandate, provocările majore nu mai sunt administrative sau organizatorice, ci ţin exclusiv de ordin financiar.

– Care consideraţi că sunt cele mai importante realizări din mandatele anterioare?

– În cele trei mandate precedente ne-am concentrat pe transformarea infrastructurii şi pe crearea de condiţii pentru dezvoltare economică durabilă. Dintre realizări, aş evidenţia modernizarea reţelei de drumuri locale şi a infrastructurii de utilităţi, construcţia şi amenajarea portului turistic, care a devenit un punct central pentru viaţa comunităţii şi pentru atragerea turiştilor, precum şi atragerea de investiţii private în sectorul turistic şi al serviciilor. Aceste proiecte au ridicat vizibil calitatea vieţii şi au contribuit la creşterea interesului pentru afaceri locale.

– Privind în urmă, ce aţi face diferit dacă aţi putea rescrie un moment din administraţia locală?

– Reflectând retrospectiv, aş fi accelerat anumite etape administrative ale proiectelor mari, precum studiile de fezabilitate, comunicarea publică şi implicarea actorilor locali, pentru a reduce întârzierile cauzate de birocraţie.

– Ce aţi învăţat din experienţa acumulată ca primar, care vă ajută acum mai mult decât la primul mandat?

– Am învăţat că succesul unui proiect depinde la fel de mult de pregătirea tehnică, documentaţii, finanţări, cât şi de managementul relaţiilor, cu cetăţenii, investitorii, autorităţile judeţene şi centrale. Am învăţat importanţa planificării pe termen mediu şi lung, a continuităţii administrative şi a construirii unei echipe competente în primărie.

– Cu ce gânduri şi obiective aţi pornit în noul mandat?

– Am pornit din poziţia că trebuie să consolidăm rezultatele obţinute, respectiv finalizarea proiectelor în curs, continuarea modernizării infrastructurii rutiere şi de utilităţi, stimularea investiţiilor private şi promovarea identităţii locale. Obiectivul principal este creşterea calităţii vieţii pentru locuitori prin proiecte pragmatice şi fezabile.

– Cum se diferenţiază începutul acestui mandat faţă de cele anterioare?

– Acest început are avantajul unei experienţe consolidate şi al unor proiecte la stadiu avansat, unele cu finanţare obţinută. De asemenea, instituţional, am fost reales şi ales în poziţii de reprezentare judeţeană, ceea ce ne oferă acces mai bun la reţelele decizionale şi la instrumente de colaborare între primării.

– Există proiecte începute anterior care se finalizează acum?

– Da, proiecte majore de infrastructură, dintre care amintesc modernizarea drumurilor locale, precum şi investiţiile în utilităţi. Multe dintre acestea sunt în faza finală de implementare sau recepţie, după ani de pregătire. Vorbesc aici despre infrastructura de canalizare din localitatea Vişina.

– Care sunt cele mai mari probleme pe care comunitatea le are în prezent şi care nu au fost rezolvate în mandatele trecute?

– Provocările rămase includ nevoia de diversificare a locurilor de muncă în afara sezonului turistic, consolidarea serviciilor publice, precum sănătate, educaţie la nivel rural, adaptarea la schimbările climatice şi la riscurile specifice deltei, gestionarea apelor, protecţia mediului, precum şi nevoia de a atrage tineri şi de a crea oportunităţi care să împiedice migrarea. Sunt domenii care cer efort bugetar şi programe pe termen lung şi care nu ţin neapărat de activitatea administraţiei publice locale.

– Care este cea mai dificilă decizie pe care a trebuit să o luaţi ca primar de-a lungul timpului?

– Cea mai dificilă decizie a fost de multe ori aceea de a prioritiza între proiecte folosite de un segment al comunităţii şi proiecte care generează impact pe termen lung pentru întreaga comunitate. Prioritizarea resurselor limitate, mai ales în contextul constrângerilor bugetare, implică întotdeauna sacrificii şi justificări care trebuie explicate comunităţii.

– Cum gestionaţi aşteptările unei comunităţi care vă cunoaşte deja de mai mulţi ani?

– Gestionarea aşteptărilor se face prin dialog continuu, transparenţă în privinţa stadiului proiectelor şi explicarea constrângerilor financiare, legislative, tehnice. Avem întâlniri publice, comunicări pe canalele oficiale, inclusiv pagina de Facebook a primăriei, şi o deschidere către propuneri, pentru că o comunitate implicată produce decizii mai bune.

– Cum s-a schimbat relaţia dumneavoastră cu cetăţenii de-a lungul mandatelor?

– Relaţia a evoluat de la una mai formală la una bazată pe încredere şi colaborare. Oamenii ne cunosc mai bine, iar feedback-ul lor ne ajută să prioritizăm. Am investit în comunicare directă, atât offline, în întâlniri, cât şi online, prin canale publice. Acest lucru a consolidat dialogul şi responsabilitatea reciprocă.

– Ce rol are echipa din primărie în menţinerea continuităţii şi implementarea proiectelor?

– Pe scurt, echipa din primărie este coloana vertebrală a administraţiei locale. Este cea care asigură că un proiect nu depinde doar de persoana primarului, ci devine un angajament instituţional al comunităţii. Dacă există un merit în realizările ultimilor ani, acesta aparţine în mare măsură profesionalismului şi devotamentului colectivului din primărie.

– Care este mesajul pe care îl primiţi cel mai des acum de la locuitori, comparativ cu primul mandat?

– Mesajul pe care îl primesc astăzi de la locuitori este, în esenţă, unul de încredere combinată cu responsabilitate crescută. Dacă la primul mandat oamenii îşi doreau mai ales rezolvarea problemelor de bază, drumuri, utilităţi, servicii publice, astăzi discursul comunităţii s-a schimbat. Cetăţenii văd rezultate concrete, recunosc transformările din localitate şi, tocmai pentru că le văd, vin cu aşteptări din ce în ce mai mari.
Se poate spune că, odată cu fiecare etapă de dezvoltare, ştacheta se ridică permanent. Oamenii nu se mai mulţumesc doar cu funcţionalul, ci cer standarde de calitate mai înalte precum infrastructură modernă, servicii publice eficiente, oportunităţi de angajare, proiecte culturale şi de agrement, tot ceea ce face diferenţa între o comună obişnuită şi o comunitate care aspiră la statut de model. Această presiune pozitivă este, de fapt, motorul progresului. Ea ne obligă să nu ne oprim niciodată la nivelul realizat, ci să gândim mereu următorul pas, să construim cu viziune şi să avem curajul unor proiecte inovatoare. Mesajul comunităţii este limpede: „Am văzut că se poate, acum vrem şi mai mult”. Iar pentru mine şi echipa mea, aceasta nu este o povară, ci o motivaţie.

– Care sunt proiectele „de suflet” pe care vreţi să le lăsaţi ca moştenire acestui mandat?

– Proiectele „de suflet” sunt cele care păstrează identitatea locală, precum conservarea patrimoniului, susţinerea meşteşugurilor şi a culturii locale, şi cele care creează un mediu civic atractiv, portul turistic şi zonele publice amenajate, reţeaua de drumuri modernizate şi infrastructura de bază care sprijină activitatea economică sezonieră şi non-sezonieră. Toate sunt proiecte „de suflet”.

– Ce le transmiteţi cetăţenilor care şi-au pus din nou încrederea în dumneavoastră?

– Le mulţumesc pentru încredere, ca de fiecare dată. Le spun că votul lor este un angajament pe termen lung, vom rămâne consecvenţi, vom lucra cu responsabilitate şi vom depune toate eforturile pentru a transforma promisiunile în realitate, proiect cu proiect, aşa cum am făcut şi în mandatele anterioare, şi de aceea ne aflăm, azi, aici.

– Care este efectul măsurilor de austeritate pe care Guvernul încearcă să le implementeze?

– Măsurile de austeritate la nivel naţional restrâng resursele financiare disponibile pentru administraţiile locale, ceea ce înseamnă o presiune mai mare pe bugetele noastre pentru a menţine serviciile esenţiale şi pentru a cofinanţa proiectele europene sau naţionale. În practică, asta poate întârzia investiţii sau poate obliga la reevaluarea şi prioritizarea proiectelor. Este esenţială colaborarea cu autorităţile judeţene şi centrale pentru a limita efectele negative asupra comunităţilor locale.

– Ce proiecte sunt sub semnul întrebării?

– Proiectele care depind de alocări bugetare suplimentare sau de cofinanţări mari pot fi susceptibile la reevaluarea noastră, în contextul unor politici fiscale stricte. Orice proiect aflat în fază de precontractare sau care necesită fonduri adiţionale este monitorizat atent şi, dacă este nevoie, ajustăm calendarul şi resursele pentru a asigura sustenabilitatea, dacă este cazul, sau efectiv renunţăm, de moment, la depunere, respectiv implementare.

– Cu ce probleme urgente se confruntă comuna la momentul preluării mandatului?

– După trei mandate, provocările majore nu mai sunt administrative sau organizatorice, ci ţin exclusiv de ordin financiar, trebuie să găsim constant echilibrul între investiţii şi menţinerea serviciilor publice la standarde ridicate pentru comunitate.