Se împlineşte un an de când primarii şi-au preluat mandatele, în urma alegerilor locale din 2024. Chiar dacă un an de mandat este un termen scurt, iar procedurile de licitaţie şi partea birocratică este greoaie, am solicitat primarilor tulceni să ne spună ce au reuşit să facă în acest răstimp din ceea ce şi-au propus.

Gabriel Neacşu a câştigat, anul trecut, primul mandat la conducerea Primăriei Ostrov. Într-un interviu acordat Ziarului „Delta”, edilul ne-a spus că una dintre cele mai urgente probleme care a trebuit rezolvată la începutul acestui mandat a fost alimentarea cu apă a comunei.

– Cum aţi găsit instituţia primăriei la momentul preluării mandatului? Care au fost primele surprize?

– Am preluat o primărie funcţională, dar fără o direcţie clară pe termen lung. Totuşi, am găsit şi oameni dornici să se implice.

– Care a fost cea mai urgentă problemă pe care a trebuit să o rezolvaţi?

– Cea mai urgentă problemă a fost alimentarea cu apă. Am mobilizat echipa primăriei, am folosit resurse proprii şi am redus costurile prin implicarea directă a personalului. În paralel, am intervenit la sistemul de pompare, am evaluat forajele şi am demarat paşii pentru un sistem nou, eficient şi sigur de alimentare cu apă.

– Cum aţi stabilit priorităţile pentru primele luni?

– Am pornit de la baza vieţii într-o comunitate, respectiv apă, canalizare, şcoală şi drumuri. De aici se construieşte orice dezvoltare reală. Am spus mereu „Dacă vrem ca Ostrovul să trăiască peste 20 de ani, nu putem repara doar prezentul, ci trebuie să gândim pentru viitor”. Trebuie să oferim infrastructură modernă, dar şi activitate, cultură, sport, educaţie, lucruri care ţin tinerii acasă şi dau viaţă satelor.

– Ce aţi reuşit să implementaţi concret în acest prim an de mandat?

– În primul an am reuşit să punem în mişcare proiectul de modernizare a reţelei de apă în comuna Ostrov, care include realizarea unei staţii de pompare noi, bazine de stocare şi cămine dotate cu apometre inteligente. Proiectul se află în prezent în faza de studiu de fezabilitate. De asemenea, am reuşit să demarăm proiectele tehnice pentru extinderea reţelei de canalizare, astfel încât până la sfârşitul acestui an să avem documentaţia completă pentru ambele investiţii majore. Un alt proiect a constat în îmbunătăţirea organigramei primăriei, proces aflat într-o continuă optimizare. O primă actualizare a avut loc la începutul anului, urmând o nouă etapă, menită să reducă cheltuielile cu personalul faţă de anul trecut. În prezent, primăria funcţionează cu trei angajaţi mai puţin, posturile fiind reorganizate pentru eficienţă. Postul de şofer a fost eliminat, întrucât majoritatea angajaţilor deţin permis auto, iar această funcţie nu mai era justificată. De asemenea, anumite compartimente au fost comasate, pentru o mai bună coordonare şi utilizare a resurselor. Totodată am reuşit să desfăşurăm acţiuni intense de salubrizare pe raza comunei, pentru îmbunătăţirea aspectului şi curăţeniei spaţiilor publice şi să iniţiem activităţi culturale dedicate comunităţii, precum relansarea ansamblului de dansuri şi organizarea Zilei Comunei Ostrov, devenită un eveniment tradiţional anual.

– Există un proiect început deja de administraţia precedentă pe care l-aţi continuat?

– Da. Pe partea de asfaltare, am preluat un proiect aproape finalizat tehnic, însă ultima etapă, asfaltarea propriu-zisă, depinde de plăţile de la minister. Cererea de plată este depusă din aprilie şi aşteptăm fondurile pentru finalizarea lucrărilor. Prefer să duc la capăt proiectele bune, chiar dacă nu le-am început eu, pentru că interesul comunităţii e mai important decât orgoliul politic.

– Care sunt proiectele noi demarate sub mandatul dumneavoastră?

– Am pornit mai multe proiecte. Este vorba despre extinderea sistemului de apă şi canalizare, cu documentaţiile în fază finală până la sfârşitul anului, crearea unei noi staţii de pompare, cu rezervă mai mare şi sisteme moderne de monitorizare, dar şi a unui sistem de apometre inteligente montate pe cămine publice pentru o gestiune eficientă a consumului. De asemenea, am semnat contractul de finanţare pentru un parc fotovoltaic, dar lucrăm la o variantă fezabilă privind racordarea, deoarece costul avizului tehnic este foarte ridicat. Avem şi un proiect pentru eficienţă energetică la şcoală şi grădiniţă, prin Programul Naţional de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat, aflat în fază avansată, dar şi un proiect pe partea de asistenţă socială, care presupune înfiinţarea unui centru comunitar integrat, pentru a oferi sprijin mai aproape de nevoile persoanelor defavorizate.

– Care este cea mai mare dificultate întâmpinată până acum?

– Fără îndoială, birocraţia. Volumul mare de documentaţii şi proceduri face ca multe proiecte să avanseze greu, deşi lucrările propriu-zise ar putea fi realizate într-un timp mult mai scurt. Este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă orice administraţie locală.

– Cum ţineţi legătura cu locuitorii şi cum le ascultaţi problemele?

– Comunicarea directă. Îmi place să merg în teren, să discut cu oamenii la poartă, să văd cu ochii mei ce merge şi ce nu. În acelaşi timp, am încurajat transparenţa şi informarea, afişe clare, anunţuri publice, pagină online actualizată. Comunitatea trebuie să simtă că primăria e deschisă, nu o clădire de sticlă închisă cu cheie.

– Care a fost cel mai des mesaj sau solicitare din partea cetăţenilor?

– Cetăţenii îşi doresc lucruri fireşti, normale pentru o comunitate modernă, servicii publice care funcţionează, ordine, curăţenie şi respect faţă de contribuabil.

– Ce proiecte urmează în perioada următoare?

– În perioada următoare vom finaliza documentaţiile pentru apă şi canalizare şi pregătirea depunerii pentru finanţare, vom lucra la implementarea parcului fotovoltaic pentru reducerea costurilor energetice la apă şi iluminat public, vom amenaja zona de agrement la Piatra şi vom pune în valoare vestigiile Cetăţii Beroe. De asemenea, vom organiza activităţi culturale constante, care să dea viaţă comunităţii şi să implice tinerii.

– Care este „testul cel mare” al mandatului dumneavoastră?

– Sustenabilitatea pe termen lung. Vreau ca peste 20 de ani Ostrovul să fie o comună vie, cu apă, canalizare, şcoală modernă, cultură şi sport. Să nu ajungem în situaţia în care „bătrânii mor şi dispare satul”. Comuna trebuie să trăiască, să se regenereze prin tineri, prin activitate, prin condiţii decente.

– Cum resimţiţi măsurile de austeritate aplicate la nivel guvernamental?

– Sunt de acord cu limitarea cheltuielilor şi cu optimizarea personalului în administraţiile locale. Am şi aplicat aceste măsuri la nivelul comunei Ostrov. Totuşi, nu sunt de acord cu amânarea plăţilor către proiecte şi constructori, deoarece aceasta descurajează munca şi efortul depus atât de administraţii, cât şi de firmele care duc la bun sfârşit investiţiile. O muncă serioasă trebuie respectată şi susţinută la timp. În acelaşi timp, consider că reorganizarea administrativ-teritorială este inevitabilă şi necesară dacă dorim cu adevărat să limităm cheltuielile publice. Nu este normal ca trei comune, fiecare cu sub 2.000 de locuitori şi aflate la 5 kilometri una de alta, să aibă trei primării, trei aparate administrative şi trei bugete insuficiente. Este o realitate de care trebuie să avem curajul să vorbim deschis. Nemulţumirea mea faţă de clasa politică, indiferent de culoare, este reticenţa de a aborda serios această reformă. Fără o reorganizare teritorială raţională, toate celelalte măsuri de austeritate rămân doar ajustări temporare, nu soluţii reale.

– Dacă ar fi să transmiteţi un mesaj comunităţii, la un an de la alegeri?

– Le mulţumesc oamenilor pentru răbdare şi încredere. Le spun sincer că schimbarea adevărată nu se face peste noapte, dar direcţia e bună. Construim o comună care să aibă viitor, nu doar asfalt, ci şi apă curată, şcoală, cultură şi motive pentru tineri să rămână acasă. Asta înseamnă, de fapt, să iubeşti cu adevărat locul în care trăieşti. La Ostrov construim o comună care trăieşte, nu doar supravieţuieşte.