Liderii coaliţiei de guvernare au ajuns la un acord privind reforma administraţiei publice locale, după luni de negocieri blocate. Guvernul vrea ca eliminarea a 10% din posturi să se facă de la 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că 13.000 de angajaţi din administraţia locală îşi vor pierde locurile de muncă, iar salariaţii a 2.400 de primării, care nu se pot finanţa singure, vor avea venituri mai mici.

Primarii vor avea de ales între reducerea posturilor şi tăierea cheltuielilor cu salariile. Autorităţile locale vor trebui să reducă numărul de posturi cu 30% în fiecare unitate administrativ-teritorială, în timp ce instituţiile centrale vor fi obligate să scadă cheltuielile cu personalul cu 10%.

Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, salută variantele puse la dispoziţie de Guvern.

„Dacă ordonanţa de Guvern va rămâne în această formă, eu salut această decizie. Din punctul meu de vedere, de-acolo este strict problema fiecărui primar în parte şi responsabilitatea lui întru totul de a-şi găsi soluţia cea mai bună în funcţie de Primăria sau UAT-ul pe care îl conduce. Lucrurile diferă de la un UAT la altul, chiar dacă vorbim de acelaşi număr de populaţie”, ne-a declarat Eugen Ion.

Ion Şerpescu, edilul comunei Mahmudia, ne-a spus că ar alege varianta de diminuare a salariilor.

„Varianta mea ar fi să diminuăm salariile şi să rămânem toţi împreună fiindcă 30% mă lasă fără posturi neocupate şi nu pot să rămân fără anumite posturi. De la taxe şi impozite, contabilitate, ce să dau afară? Deci merg pe varianta cu diminuarea salariului. Eu nu văd bine niciuna din aceste posibilităţi, ar fi trebuit să ne lase aşa cum suntem. Nu de la noi pleacă gaura în bugetul statului”, ne-a spus Ion Şerpescu.

La Peceneaga, primarul Eugen Matei subliniază faptul că cea mai mare problemă a primăriilor din mediul rural este angajarea persoanelor competente în urma concursurilor organizate.

„După schema înaintată de Guvern, noi suntem, prin pensionarea a două persoane din cadrul Primăriei, la limita cerută de lege. Ne încadrăm în numărul de posturi ocupate. Guvernul are de atins un obiectiv în ceea ce priveşte ţinta de inflaţie şi toate aceste măsuri duc la un rezultat bun. Nu văd ceva rău ca în unele primării care sunt mai mici, să fie atât de încărcată, stufoasă organigrama. Problema cea mai mare pentru noi, în mediul rural, este ocuparea posturilor de către persoanele venite la concurs fiindcă nu prea găsim oameni care să aibă studiile necesare. Sunt adeptul păstrării valorilor care sunt, adică a salarizării, fiindcă nu sunt atât de mari”, a explicat Eugen Matei.

Şi primarul comunei Beştepe, Dumitru Ţipirigan, optează pentru reducerea salariilor.

„Trebuie să ne conformăm şi noi. Suntem o comună mică şi aş opta pentru o reducere a salariilor decât a personalului”, a precizat Dumitru Ţipirigan.

Primarul comunei Greci, Nicolaie Mocanu, ne-a spus că va organiza o şedinţă în care va discuta cu angajaţii săi despre ce soluţie să adopte.

„Aşteptăm să ne vină de la Instituţia Prefectului exact numărul de posturi în funcţie de populaţie. Primarul decide în funcţie de asta. Din punctul meu de vedere, eu n-aş da oameni afară. Aş face o şedinţă, aş aduna oamenii şi i-aş întreba <<Ce preferaţi, să plece unu, doi dintre voi sau să mâncăm de la primar până la femeie de serviciu mai puţin?>>. Eu asta aş face, dacă suntem o echipă, ori câştigăm toţi, ori pierdem toţi”, ne-a declarat Nicolaie Mocanu.

George Năstase, primarul comunei Văcăreni, spune că sunt analizate ambele variante.

„Momentan n-am luat nicio decizie. Vom face o analiză în funcţie de modificările legislative apărute. Ne conformăm şi înţelegem situaţia cu care ne confruntăm din punct de vedere financiar. Mă gândesc la ambele direcţii, fiindcă amândouă generează cheltuieli. De exemplu, o organigramă încărcată sau neorganizată corespunzător produce costuri suplimentare. Din acest punct de vedere, totul este direct proporţional şi cu creşterea salariilor. Nu este cazul nostru, fiindcă suntem o comună mică, dar şi noi vom face o reorganizare în tot ceea ce ţine de organigramă şi vom vedea, începând cu 2026, cum ne poziţionăm şi care va fi situaţia”, a explicat George Năstase.

Primarul comunei Nufăru, Cătălin Radu, a explicat că administraţia locală funcţionează deja cu un număr redus de posturi şi că problema salariilor rămâne una dificilă.

„Eu m-am pregătit din timp şi sunt cu organigrama undeva la 75% din numărul de posturi. Economia aceasta o fac de multă vreme. În ceea ce priveşte salariile, acestea au fost îngheţate la nivelul salariului minim de 2.500 lei. Noi suntem cu trei salarii minime pe economie în urmă. Eu aş dori să măresc salariile funcţionarilor mei din Primărie. Nu poţi, cu studii superioare şi două mastere, să ai un salariu de 4.000 de lei. Pleacă toţi pe capete. De-abia am reuşit să încheg o nouă echipă”, a menţionat Cătălin Radu.

Marian Naiman, primarul din Frecăţei, spune că reducerea de personal impusă prin noua legislaţie pune administraţia locală într-o situaţie dificilă.

„Eu acum am pe organigramă 25 de persoane, iar redus cu 30% înseamnă 7,5 persoane. Am ocupate 19 posturi şi mă sufoc să mai dau afară pe cineva, n-ar mai merge activitatea. Deja am o reducere de 6 persoane. Este greu de spus ce decizie voi lua. Vom lua o decizie în Consiliul Local, dar va fi foarte greu. Este o situaţie dificilă, care va afecta în special primăriile ce au proiecte pe fonduri europene. Acestea vor fi într-un impas”, a precizat Marian Naiman.

Noi grile de salarizare în primării

De la începutul anului viitor, primăriile din toată ţara trebuie să taie din posturi şi să-şi refacă organigramele. Bugetarii vizaţi vor fi disponibilizaţi într-un interval de 60 până la 120 de zile.

Pentru cele peste 2.400 de primării care nu-şi pot acoperi salariile din venituri proprii. În maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a reformei, Guvernul va stabili noi grile de salarizare.

„Astăzi, în administraţia publică locală există un minim şi un maxim, maxim poate merge până la salariul viceprimarului. Nu va mai exista această posibilitate ca, prin hotărâre de consiliu local, să ridici până la plafonul maxim salariul multor angajaţi, ci vor fi nişte trepte profesionale, grade, astfel încât să asigurăm că, din veniturile lor proprii, pot să-şi asigure cheltuielile salariale”, a spus Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării.

Proiectul va fi finalizat de Guvern în zilele următoare şi asumat apoi în Parlament.