Caii sălbatici din Grindul Dranov sunt în pericol din cauza lipsei de apă, hrană şi a frigului, spune dr. Ştefan Răileanu, care face în continuare apel la implicarea autorităţilor. Nu mai puţin de 17 cadavre de cai au fost identificate săptămâna trecută în zonă.
„Situaţia a fost una fără precedent în regiunea respectivă din cauza faptului că frigul, foamea şi lipsa de apă au adus animalele în pragul morţii sau chiar au murit din cauza lipsei de capacitate calorică pe care o dă proteina ingerată. Pentru a putea să-i scăpăm din acest impas produs în primul rând de frig, a trebuit să aducem un aport de hrană suplimentar cu o capacitate mai mare proteică pentru a putea avea necesarul fiziologic să poată să treacă peste această perioadă grea a iernii. În primă fază, demersul a fost unul individual, deoarece mă aflam într-o delegaţie cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare <<Delta Dunării>>, iar câţiva localnici mi-au spus că în Dranov sunt 30 – 40 de cai care merg ca şi beţi. Am zis, hai să mergem până acolo, să vedem despre ce este vorba. Am constatat că erau 17 cadavre în împrejurimi şi alţii 30 care mergeau ca şi beţi. Imediat am luat atitudine am găsit o gabară, am apelat la doi-trei prieteni de nădejde şi le-am dus animalelor respective hrană şi medicaţie. Am reuşit în circa trei zile să-i punem pe picioare”, ne-a declarat dr. Ştefan Răileanu.
Medicul veterinar a vorbit şi despre modul în care s-au implicat instituţiile în această situaţie, spunând că foarte puţini reprezentanţi l-au contactat direct.
„La sfârşitul săptămânii trecute am văzut nişte comentarii şi ale unor ONG-uri, respectiv ale guvernatorului. Singurul care m-a sunat a fost directorul de la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Tulcea, în rest nimeni. Nu am avut legături de niciun fel. Acum, în cele din urmă, am luat legătura cu primarul din Murighiol, care ne-a ajutat la descărcarea fânului. În rest, nimeni nu a sunat să afle părerea unui specialist. Toţi au dat pe media păreri fără să fie realmente specialişti în medicină veterinară sau zootehnie şi fără să fie realmente informaţi corect din teren, să vadă cu ochii lor. Eu am mers câteva zile la rând acolo, ştiind despre ce este vorba”, a precizat medicul veterinar.
Dr. Ştefan Răileanu a explicat că acţiunea de hrănire va mai dura câteva săptămâni şi că este nevoie de implicarea mai multor instituţii.
„Pe viitor, din când în când, va trebui să mai cărăm cantităţi de furaje pe Grindul Dranov, fiindcă iarna încă nu s-a terminat. Va trebui să facem minim şase săptămâni această muncă voluntară pentru a salva aceşti cai. Sperăm ca instituţiile care au în mod normal atribuţia de a fi implicate în acest gen de activităţi să se implice şi să colaboreze. Trebuie să fie acolo primăria locală, pentru că există în cadrul acestei instituţii biroul care se ocupă de creşterea animalelor şi inventarierea lor. Agentul agricol este un om plătit din banii publici tocmai să ştie situaţia de pe teren, numărul de animale, cum arată, dacă sunt situaţii dificile şi trebuie să apeleze la poliţia animalelor sau să caute medicul veterinar de la circumscripţia veterinară şi să-l înştiinţeze. Acest agent agricol nu este o persoană de birou, ci trebuie să meargă pe teren şi să ştie exact situaţia acestor animale. Următoarea instituţie care trebuie să ştie este ARBDD-ul. Aceasta este instituţia care are sub administrare terenul respectiv. Pentru administrarea lui trebuie să ştie şi aspecte legate de epidemiologia acestor animale, de numărul lor şi nu în ultimul rând să conlucreze cu biroul agricol al UAT-ului respectiv. O a treia instituţie care ar trebui să vină în această colaborare este DSVSA-ul, dar în condiţiile date, având în vedere că este frig, avem prezenţa animalelor sălbatice care ecarisează regiunea, avem o regiune izolată, pot spune că atribuţiile ei nu sunt majore. Implicaţiile nu trebuie să fie mari, decât dacă apar situaţii epidemiologice deosebite. Bineînţeles că mai trebuie implicată Agenţia Naţională pentru Zootehnie, care are în administrare baza de date a acestor animale. Mă refer la înregistrarea lor şi în baza de date naţională. Acolo şi ei trebuie să participe şi să conlucreze la acest eveniment într-o anumită manieră pentru a reuşi să identifice, să dea rezoluţii împreună cu primăria şi Registrul Agricol din cadrul primăriei. Acestea sunt principalele instituţii care obligatoriu trebuie să fie implicate în astfel de situaţii. Există o legislaţie în vigoare care prevede implicarea lor în astfel de situaţii. Nu mai vorbim de Poliţia animalelor, care are atribuţii şi de control în unele situaţii, mai ales în ceea ce priveşte cabalinele în semisălbăticie. Sunt sau nu identificate, au fân sau nu, mor sau nu mor. Poliţia animalelor trebuie neapărat să fie implicată şi să se autosesizeze chiar. Referitor la ONG-uri, o parte sunt de utilitate reală, iar o parte fac doar cancan pentru a putea obţine nişte beneficii. În gene-ral este binevenită participarea lor dacă este reală. Dacă este doar bazată pe subiecte de presă şi nu pe acţiuni fizice reale, chiar mai bine să nu se implice. Dacă într-adevăr pun mâna şi aduc hrană, participă la organizare, sunt de dorit”, a explicat dr. Ştefan Răileanu.
Săptămâna trecută, dr. Ştefan Răileanu a făcut publică situaţia tragică a cailor izolaţi din Grindul Dranov, de care a aflat de la localnici în timpul unei delegaţii, în vederea prelevării de material biologic.
Ulterior, mai multe ONG-uri, printre care şi Asociaţia ARCA – Animal Rescue and Care, s-au deplasat în zonă, făcând publică situaţia dramatică în care se află caii sălbatici. Asociaţia ARCA a precizat că motivul pentru care s-a ajuns în această situaţie sunt recentele împrejmuiri ilegale cu gard electric, împrejmuiri care au limitat cailor accesul la zonele de păşunat.
Gardurile electrice ilegale de pe Grindul Dranov, demontate
ARBDD a anunţat că ieri au fost demontaţi în totalitate aproximativ 10 km de gard electric amplasate ilegal pe Grindul Dranov. Acţiunea a avut ca scop circulaţia liberă a cailor din zonă, permiţând astfel accesul liber la hrană pe toată suprafaţa de 2200 ha a grindului Dranov şi pentru a supravieţui condiţiilor dificile din această perioadă de iarnă.
Pe Grindul Dranov nu există cai sălbatici, în zonă fiind estimat un număr de 350 de cai, majoritatea microcipaţi şi cu proprietari, urmând ca ARBDD împreună cu DSVSA Tulcea să înceapă de mâine identificarea cailor şi tragerea la răspundere a proprietarilor pentru abandonarea animalelor, cu maximum de amendă prevăzută de lege.
La acţiune au participat inspectori ARBDD, reprezentanţi ai DSVSA Tulcea şi proprietarii fermelor de animale din zonă care au construit gardul pentru protejarea efectivelor de bovine.


