Strategia Dunării este tot mai importantă în actualul context geopolitic, fluviul fiind considerat „coloana vertebrală” a economiei din Europa. Prezent la Tulcea, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că România are nevoie de aliaţi pentru a pune în valoare fluviul şi le-a cerut antreprenorilor să anticipeze oportunităţile şi nevoile din zonă.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul manifestărilor organizate la Tulcea cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării (CED). Cu aceeaşi ocazie, Alexandru Nazare şi Alexandru Stroie au lansat volumul „Moştenirea Comisiei Europene a Dunării”, o lucrare dedicată istoriei instituţiei şi contribuţiei sale la dezvoltarea navigaţiei şi a cooperării europene pe fluviu.
„Avem interese extrem de importante legate de Dunăre şi nu trebuie să ne oprim să le afirmăm. Suntem co-autori ai Strategiei Dunării. (…) Strategia Dunării nu ar trebui să fie marginală. Ea este coloana vertebrală a economiei europene. Ar trebui ca Strategia Dunării să fie mult mai sus în preocupările Europei şi avem nevoie de aliaţi să ridicăm statutul Dunării, iar acum, mai ales în contextul războiului din Ucraina, devine cu atât mai importantă”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Ministrul a vorbit şi despre nevoia unei schimbări de abordare în economie, cu o atenţie sporită acordată investiţiilor private, pe care le consideră esenţiale pentru relansarea economică. Alexandru Nazare a subliniat, totodată, că proiectele de dezvoltare trebuie să pornească de la iniţiative fezabile, cu o bază istorică, dar adaptate nevoilor actuale ale comunităţilor.
„Avem nevoie de o schimbare de mentalităţii în ceea ce priveşte economia, de la investiţiile publice către cele private. Nu vom reuşi să relansăm economia, dacă nu înţelegem dimensiunea importanţei investiţiilor private, care sunt de patru ori mai mari decât cele publice. Şi atunci ne trebuie un nou ecosistem. (…) Avem nevoie de investiţii care să aibă un factor de multiplicare, care să antreneze economia, de un inventar foarte serios al acestor investiţii şi să reuşim să anticipăm cât mai mult ce se va finanţa din 2028, ce va fi nevoie când vom avea o rezolvare, o oprire a războiului din Ucraina. Cu cât anticipăm mai repede, cu atât suntem mai bine pregătiţi şi nu suntem surprinşi şi vom putea profita din ce în ce mai mult”, a afirmat ministrul Finanţelor.
O carte despre istoria Comisiei şi rolul Dunării în cooperarea europeană
Lansarea volumului „Moştenirea Comisiei Europene a Dunării”, semnat de Alexandru Nazare şi Alexandru Stroie, a reprezentat unul dintre momentele centrale ale manifestării. Cartea, apărută la Editura Pim, are 318 pagini şi este structurată în şapte capitole, la care se adaugă o sinteză şi o postfaţă. Lucrarea reuneşte informaţii despre înfiinţarea şi activitatea Comisiei, aspecte tehnice referitoare la canalul Sulina, idei privind Uniunea Paneuropeană şi fragmente din tratate internaţionale.
În cadrul prezentării, Alexandru Stroie a făcut referire la controversa privind canalul Bîstroe.
„Culmea este că traseul canalului pe care-l deschide Ucraina este exact cel propus de Grigore Antipa în anul 1925. România a reclamat la patru instituţii internaţionale acest incident, iar ca să fim corecţi trebuie să spunem că deschiderea canalului Bîstroe nu are nicio influenţă asupra canalului Chilia”, a afirmat Alexandru Stroie.
170 de ani de la înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării
Comisia Europeană a Dunării a fost înfiinţată în 1856, în urma Tratatului de la Paris, care a pus capăt Războiului Crimeii. Instituţia a avut un rol important în organizarea navigaţiei pe Dunărea maritimă şi în dezvoltarea infrastructurii portuare şi a localităţilor de pe fluviu. Activitatea sa s-a desfăşurat timp de 82 de ani, perioadă în care au fost realizate lucrări şi investiţii care au schimbat semnificativ zona Deltei Dunării. Evenimentul de la Tulcea a inclus şi Sesiunea Diplomatică Ştiinţifică „Comisia Europeană a Dunării – Naşterea cooperării europene pe Dunăre”, manifestările fiind organizate de Consiliul Judeţean Tulcea, în parteneriat cu Asociaţia Progresul Dobrogea şi Pan Europa România. Manifestările au avut loc în Sala „Toma Caragiu” a Hotelului Delta şi au reunit reprezentanţi ai administraţiei publice, mediului diplomatic, instituţiilor centrale şi locale, mediului academic şi celui profesional.
Printre participanţi s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, prefectul Doru Moscu, Cristian Roşu, consilier de stat şi coordonator al Oficiului pentru Relaţii cu Cetăţenii din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Dan Costin Niţescu, consilier principal al guvernatorului Băncii Naţionale a României, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor Publice, preşedintele Asociaţiei Pan Europa România, şi Alexandru Stroie, reprezentant al Asociaţiei Progresul Dobrogei.
Preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, a evidenţiat importanţa istorică a Comisiei Europene a Dunării şi relevanţa pe care moştenirea acesteia o păstrează pentru Europa şi pentru comunităţile din regiune.
„Este o onoare şi o reală bucurie să vă întâmpinăm în judeţul Tulcea, în cadrul simpozionului internaţional <<170 de ani de cooperare europeană la Dunăre – Moştenirea Comisiei Europene a Dunării>>. Vă mulţumesc tuturor pentru prezenţă. Faptul că reprezentanţi ai mediului diplomatic, instituţional, academic şi profesional au răspuns acestei invitaţii arată că istoria Dunării nu este doar un subiect de evocare, ci o temă vie, cu semnificaţii importante pentru Europa de astăzi şi pentru viitorul regiunii noastre. Adresez felicitări organizatorilor, precum şi tuturor partenerilor instituţionali implicaţi – Asociaţia Progresul Dobrogei, Pan Europa, Primăria Sulina, Academia Română, Banca Naţională a României, Administraţia Prezidenţială, AFDJ Galaţi. O iniţiativă de asemenea amploare se construieşte prin încredere, responsabilitate şi colaborare, iar contribuţia fiecăruia dintre dumneavoastră dă consistenţă şi prestigiu acestui demers. Comisia nu a fost doar o structură tehnică însărcinată cu administrarea navigaţiei. Ea a devenit un model timpuriu de guvernanţă internaţională, în care dialogul, expertiza, responsabilitatea comună şi respectarea unor reguli acceptate de mai multe state au făcut posibil progresul. Sulina, aşezată la vărsarea Dunării în Marea Neagră, a devenit, prin activitatea Comisiei Europene a Dunării, un punct important al navigaţiei şi comerţului internaţional. Pentru judeţul Tulcea, Dunărea nu este doar un reper geografic şi nici doar o resursă economică. Este parte din identitatea noastră, din istoria comunităţilor noastre şi din perspectiva noastră de dezvoltare. Vă mulţumesc pentru prezenţă, vă doresc dezbateri rodnice şi o şedere cât mai plăcută în judeţul Tulcea”, a transmis Horia Teodorescu.
La rândul său, primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, a amintit contribuţia Comisiei Europene a Dunării la transformarea oraşului şi a regiunii, prin lucrările de infrastructură şi investiţiile realizate pe parcursul celor 82 de ani de activitate.
„În cei 82 de ani în care Comisia a funcţionat s-au realizat mari investiţii pentru judeţul Tulcea, care au dezvoltat întreaga zonă şi au adus îmbunătăţiri substanţiale calităţii vieţii tulcenilor: scurtarea distanţei dintre Tulcea şi Marea Neagră cu 23 km prin anularea a 29 de cotituri ale braţului Sulina, care a fost transformat în canal navigabil; dragarea continuă a Dunării şi mărirea adâncimii maxime; construirea de diguri de protecţie, chei portuare, infrastructură edilitară de apă, telegrafie, telefonie, iluminat, sănătate, şcoli, imobile ale multor instituţii publice sau civile”, a transmis primarul Ştefan Ilie.
Manifestările dedicate celor 170 de ani de cooperare europeană pe Dunăre au continuat miercuri, 4 noiembrie, la Palatul Comisiei Europene a Dunării din Sulina. Organizarea evenimentelor beneficiază de sprijinul unor parteneri instituţionali interni, între care Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe, AFDJ Galaţi, Consiliul Judeţean Tulcea şi Primăria Sulina, precum şi al unor parteneri strategici: Administraţia Prezidenţială, Academia Română, Comisia Europeană şi Banca Naţională a României.
