PSD pregăteşte reforma administrativ-teritorială. La Tulcea, 35 de comune şi toate cele patru oraşe sunt vizate de comasare sau retrogradare

Planul de reformă administrativă discutat la început de săptămână de PSD, care prevede comasarea comunelor cu mai puţin de 3.000 de locuitori şi reorganizarea oraşelor care au coborât sub pragul de 10.000 de locuitori, ar putea avea efecte importante şi în judeţul Tulcea. Potrivit datelor definitive ale Recensământului din 2021, 35 dintre cele 46 de comune din judeţ au mai puţin de 3.000 de locuitori, ceea ce înseamnă peste trei sferturi din totalul acestora. În acelaşi timp, toate cele patru oraşe din judeţ – Babadag, Isaccea, Măcin şi Sulina – se află sub pragul de 10.000 de locuitori.

Un plan mai amplu

După ce preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, şi ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, au anunţat o reformă administrativă prin comasarea voluntară a comunelor cu mai puţin de 1.500 locuitori, responsabilul partidului care coordonează grupul de lucru pe această temă, eurodeputatul Dragoş Benea, a prezentat un scenariu mult mai consistent.

Eurodeputatul Dragoş Benea a prezentat un scenariu care ar presupune comasarea tuturor comunelor cu mai puţin de 3.000 de locuitori şi reorganizarea oraşelor cu populaţii sub 10.000 de locuitori. Potrivit acestuia, Guvernul ar trebui să îşi asume răspunderea în Parlament pentru proiect, iar efectele reorganizării să se vadă după alegerile locale din 2028.

Planul ar putea afecta între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali – primari, viceprimari şi consilieri. Benea a invocat economii la cheltuielile de funcţionare şi mentenanţă ale administraţiilor locale, însă a precizat că estimările sunt încă în lucru. Eurodeputatul a afirmat că aproape 1.700 de comune din România au sub 3.000 de locuitori şi că 55% dintre oraşe se află sub pragul de 10.000 de locuitori.

35 de comune din Tulcea, sub pragul de 3.000 de locuitori

La recensământul din 2021, 35 dintre cele 46 de comune ale judeţului Tulcea aveau mai puţin de 3.000 de locuitori. Acestea sunt, în ordine alfabetică: Beidaud (1.599), Beştepe (1.510), C.A. Rosetti (636), Carcaliu (2.136), Casimcea (2.555), Ceamurlia de Jos (2.122), Ceatalchioi (531), Chilia Veche (1.728), Ciucurova (1.725), Crişan (1.092), Dăeni (1.772), Dorobanţu (1.202), Grindu (1.271), Hamcearca (1.334), Horia (1.256), I.C. Brătianu (1.143), Izvoarele (1.760), Mahmudia (2.163), Maliuc (813), Mihai Bravu (2.245), Mihail Kogălniceanu (2.736), Murighiol (2.959), Nalbant (2.113), Nufăru (2.644), Ostrov (1.764), Pardina (489), Peceneaga (1.465), Sfântu Gheorghe (639), Slava Cercheză (1.962), Smârdan (960), Stejaru (1.242), Turcoaia (2.822), Văcăreni (1.956), Valea Nucarilor (2.892) şi Valea Teilor (1.289). Dintre acestea, 15 comune au chiar mai puţin de 1.500 de locuitori, pragul avut în vedere în varianta iniţială a reformei administrative discutate de Ministerul Dezvoltării.

 Toate cele patru oraşe, sub 10.000 de locuitori

 Situaţia este la fel de relevantă şi în cazul localităţilor urbane din judeţul Tulcea. La recensământul din 2021, toate cele patru oraşe din judeţ aveau populaţii sub 10.000 de locuitori.

Babadag avea 9.213 locuitori, Măcinul 7.248, Isaccea 4.408, iar Sulina 3.118 locuitori. Municipiul Tulcea avea 65.624 de locuitori, fiind singura localitate urbană din judeţ care depăşea pragul de 10.000 de locuitori. Prin urmare, dacă scenariul prezentat de PSD ar fi aplicat folosind pragurile anunţate, toate cele patru oraşe din judeţ ar intra în analiza privind reorganizarea administrativă.

Printre variantele discutate la nivel naţional se numără comasarea unor localităţi sau retrogradarea oraşelor la rangul de comune. Criteriile luate în calcul PSD ar urma să evalueze localităţile nu doar în funcţie de numărul locuitorilor, ci şi după mai multe criterii: evoluţia demografică, veniturile şi cheltuielile primăriilor, capacitatea administrativă, distanţa faţă de servicii şi infrastructură, accesul la şcoli şi unităţi medicale, precum şi existenţa utilităţilor.

Dragoş Benea a afirmat că analiza ar putea utiliza inclusiv inteligenţa artificială, având în vedere volumul mare de date care trebuie procesate. Eurodeputatul a susţinut că nu ar fi nevoie de referendumuri locale dacă reforma nu modifică arhitectura administrativă actuală. El a recunoscut însă că măsura va întâmpina opoziţie din partea primarilor şi a partidelor politice, inclusiv din partea PSD.

De la 15 comune la 35 şi patru oraşe

În varianta iniţială a reformei discutate de Ministerul Dezvoltării, care viza comunele cu cel mult 1.500 de locuitori, în judeţul Tulcea ar fi fost vizate 15 comune, potrivit datelor recensământului din 2021. Noul scenariu prezentat de coordonatorul grupului de lucru al PSD ridică numărul comunelor care ar putea intra în analiza reorganizării la 35 şi adaugă toate cele patru oraşe ale judeţului. Astfel, reforma ar putea privi 39 de unităţi administrativ-teritoriale din Tulcea, dacă sunt aplicate pragurile demografice anunţate. Deocamdată, propunerea este un scenariu politic aflat în analiză, nu un proiect legislativ adoptat sau o decizie oficială de reorganizare administrativă. De asemenea, cifrele prezentate pentru judeţul Tulcea sunt cele de la recensământul din 2021.

Dragoş Benea a precizat că ar prefera ca analiza finală să folosească populaţia rezidentă publicată de INS pentru ultimul an disponibil, nu datele recensământului de acum cinci ani.

Amintim că ordinul pentru măsura „START Reforma Administrativă: asociere şi comasare voluntară”, semnat de ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, pe 21 octombrie şi publicat în Monitorul Oficial din 23 octombrie, prevede înfiinţarea unui grup de lucru central la MDLPA şi câte un subgrup în fiecare judeţ. Din acest subgrup judeţean fac parte preşedintele consiliului judeţean, prefectul judeţului şi preşedintele filialei judeţene a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR).