Un nou pas important a fost făcut pentru unul dintre cele mai aşteptate proiecte de infrastructură din Tulcea. Joia trecută, administraţia locală a primit avizul pentru realizarea centurii municipiului Tulcea-Drumuri de legătură cu conexiune la „Drumul Expres Constanţa-Tulcea-Brăila” de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Investiţia totală este estimată la aproximativ 267 milioane de euro cu TVA inclus, respectiv 1,36 miliarde de lei, din care lucrările propriu-zise de construcţii şi montaj reprezintă circa 1,18 miliarde de lei.

Viitoarea centură va avea profilul unui drum expres şi va asigura o conexiune directă la coridorul Constanţa – Tulcea – Brăila, integrând astfel oraşul în reţeaua naţională şi europeană de transport, inclusiv în reţeaua TEN-T.

Primarul Ştefan Ilie spune că noua centură va reprezenta cea mai importantă investiţie pentru oraş din ultimele decenii şi va ajuta la reducerea traficului din zonă.

„Această investiţie este probabil cea mai importantă din ultimii 50 sau chiar mai mulţi ani pentru municipiul şi judeţul Tulcea. Dacă pentru judeţul Tulcea au mai fost investiţii importante, precum podul peste Dunăre sau drumurile expres, pentru municipiu această centură reprezintă cel mai important proiect. Realizarea ei va transforma oraşul Tulcea nu doar pentru viitorul apropiat, ci pe termen lung. În prezent, traficul din oraş este sufocat. Centura pe care o numim astăzi strada Barajului şi strada Viticulturii nu mai poate fi considerată o adevărată centură, în condiţiile în care oraşul s-a dezvoltat de o parte şi de alta a acesteia, iar circulaţia se desfăşoară pe o şosea cu un singur sens pe fiecare direcţie. Traficul a devenit infernal, mai ales după deschiderea graniţei cu Ucraina, la Isaccea, şi odată cu izbucnirea războiului, când o mare parte din transportul de cereale şi alte activităţi comerciale tranzitează oraşul nostru. Inclusiv turiştii care vin în Tulcea sau în Delta Dunării sunt nevoiţi să intre în municipiu pentru a ajunge la destinaţiile lor, fie că merg spre faleză, Murighiol sau Agighiol. Pentru buna desfăşurare a traficului, pentru extinderea şi dezvoltarea oraşului, această centură, construită la standard de drum expres, cu două benzi pe sens, este extrem de importantă pentru municipiu. Practic, va avea patru puncte de acces în oraş, una spre Somova, una unde avem acum strada Babadag şi drumul european care vine dinspre Constanţa, şi alte două către Agighiol şi către Murighiol. Un turist care va dori să se ducă către Murighiol, nu va mai intra prin oraş. Un cetăţean care stă la Bariera Mahmudiei nu va mai trebui să ajungă pe strada Babadag pentru a se duce spre Constanţa sau spre Bucureşti, ci va ieşi pe drumul cel mai apropiat. Dacă stă în zona Bariera Mahmudiei, va putea merge pe una dintre intrările pe şoseaua de centură, care vor fi la intersecţia spre Murighiol şi la intersecţia spre Agighiol. Asta înseamnă că va descongestiona oraşul. Dacă eu stau în Lotizare sau în Vest, nu mai trebuie să parcurg centrul oraşului pentru a putea să mă duc către Bucureşti şi ies pe intrarea de la Somova, de exemplu. La fel, fiecare maşină care vine de la graniţa cu frontiera nu va mai trebui să parcurgă oraşul, să intre în oraşul nostru, şi va intra pe autostradă şi se va conecta cu restul ţării. Această centură te va conecta şi cu drumurile expres Tulcea-Constanţa, Tulcea-Brăila. Pe scurt, dacă centura nu va exista, noi ne vom aglomera şi mai tare. Pe două culoare de drum expres, traficul pentru oraş va fi şi mai congestionat, şi atunci era necesară această centură”, ne-a declarat Ştefan Ilie.

Edilul subliniază faptul că noua centură va deschide oportunităţi de dezvoltare pentru zonele de la intrarea în oraş şi proiectul este mai avansat decât cele ale drumurilor expres din judeţ. Acesta a precizat că următoarea etapă importantă pentru realizarea centurii este procedura de expropriere a terenurilor necesare proiectului.

„Creează premisele dezvoltării a unui spaţiu întreg, care acum este viran, sunt colinele de la intrare în municipiu, unde oraşul poate să se extindă armonios cu zonă industrială, de locuire, cu alte facilităţi pentru dezvoltare. Suntem mai avansaţi decât drumurile expres, adică avizul care a fost emis joia trecută este ultimul. Drumurile expres încă nu au obţinut acest aviz şi sperăm să le obţină, fiindcă ne dorim pentru oraşul şi judeţul nostru ca ele să existe. Următorul pas este emiterea Hotărârii de Guvern pentru expropriere, pentru că proiectantul a calculat şi cât înseamnă valoarea terenurilor care vor fi expropriate, undeva la aproximativ trei milioane de lei pentru a putea să se transforme şi terenurile private în terenuri publice şi apoi se va emite autorizaţia de construire şi va fi scoasă la licitaţie”, a spus edilul.

Ştefan Ilie speră ca proiectul centurii să fie finanţat din fonduri europene şi spune că investiţia se încadrează în noua strategie de dezvoltare a infrastructurii din estul Europei numită „Poarta de Est”.

„Sperăm ca finanţarea execuţiei lucrării să se facă din fonduri europene. Comisia Europeană a înfiinţat o nouă structură de finanţare, <<Poarta de Est>> se numeşte, care va conecta Moldova, Ucraina, România şi Bulgaria. Când vorbim de România, este vorba despre Moldova şi Dobrogea. Centura municipiului Tulcea se încadrează pentru dezvoltarea acestei părţi de infrastructură rutieră”, a precizat Ştefan Ilie.

Primarul spune că investiţia construirii centurii va fi mai scumpă decât în alte zone ale ţării din cauza loessului prezent în zonă, fiind necesare lucrări suplimentare pentru stabilizarea terenului.

„Pe kilometru este mai scumpă această centură decât în alte zone ale ţării deoarece, conform studiilor geotehnice făcute, teritoriul din Dobrogea, şi cu precădere cel colinar din vecinătatea Tulcei, conţine foarte mult loess, şi aici sunt necesare lucrări suplimentare, detonări suplimentare care să stabilizeze terenul, să nu se surpe în viitor”, a explicat primarul.

Centura municipiului Tulcea a obţinut, la începutul lunii trecute, avizul Consiliului Tehnico-Economic din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Traseul propus măsoară aproximativ 8,96 kilometri şi include şapte poduri şi pasaje cu o lungime totală de circa 2,47 kilometri, două noduri rutiere la Cataloi şi Agighiol cu bretele însumând aproximativ patru kilometri, cinci intersecţii giratorii la conexiunile cu drumurile naţionale şi judeţene din zonă, două spaţii de servicii amplasate pe fiecare sens de mers, precum şi aproape 7.000 de arbori plantaţi în cadrul perdelelor forestiere şi al amenajărilor peisagistice.

Suprafaţa totală acoperită de structură rutieră se ridică la aproximativ 173.700 de metri pătraţi, iar lucrările de terasamente implică peste 1,35 milioane de metri cubi de săpături şi circa 462.000 de metri cubi de umpluturi.

Proiectul a luat naştere încă din anul 2021 când a fost constituit grupul de lucru la nivelul Primăriei Tulcea, în parteneriat cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. În perioada 2022-2025 au fost elaborate studiile de fezabilitate şi proiectul tehnic, au fost efectuate investigaţii geotehnice, topografice, arheologice şi hidrologice, au fost obţinute avizele necesare şi a fost stabilit coridorul de expropriere.

Durata de execuţie a lucrărilor este de 24 de luni.