Japonezul Kenichi Osada, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Kudo, în vizită la Tulcea: „Îmi doresc ca România să găzduiască într-o zi competiţii importante, precum Campionatul European”

Tulcea este principalul punct kudo din România. Pe viitor se anunţă deschiderea mai multor puncte kudo în ţara noastră, dar Tulcea va fi o bază importantă în Organizaţia Kudo România.

Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Kudo, japonezul Kenichi Osada, s-a aflat săptămâna trecută la Tulcea, într-o vizită dedicată dezvoltării acestui sport în România. Vizita a avut loc la invitaţia senseiului Florentin Moise, fondator al Clubului Şoimii Dobrogeni Tulcea, care a reuşit să înfiinţeze prima secţie de kudo din ţară.

Cei doi au susţinut un antrenament de kudo, urmat în aceeaşi seară de examinarea pentru centura neagră. În urma examinării, Florin Moise a obţinut centura neagră, devenind primul practicant de kudo din România care primeşte acest grad. Această vizită i-a oferit preşedintelui Federaţiei Internaţionale de Kudo oportunitatea să cunoască oraşul Tulcea şi să viziteze Delta Dunării.

Într-un interviu acordat Ziarului „Delta”, Jukucho Kenichi Osada a vorbit despre ce reprezintă de fapt arta marţială kudo, dar şi despre dezvoltarea acestui sport în România.

– Ce fel de artă marţială este kudo?

– Kudo este o artă marţială completă, care cuprinde toate aspectele luptei: lovituri cu pumnii şi picioarele, proiectări şi lupta la sol. În prezent, este practicată de numeroşi oameni în peste 60 de ţări din întreaga lume. Caracteristicile şi atractivitatea sa pot fi împărţite în trei aspecte principale. În primul rând, este o artă marţială completă, accesibilă şi sigură pentru oricine. Deşi permite folosirea tuturor tehnicilor, prin utilizarea unui echipament de protecţie specific, kudo oferă un mediu în care oricine poate studia şi exersa în siguranţă, cu un risc redus de accidentare. Nu este doar un sport de arte marţiale mixte, ci o cale marţială (budo) prin care practicantul îşi dezvoltă caracterul şi se perfecţionează pe sine. Al doilea aspect este moştenirea spiritului samurailor şi a tradiţiei japoneze. Înainte de perioada Edo, toate artele marţiale japoneze erau, în esenţă, sisteme complete de luptă. Samuraii se antrenau pentru a proteja ceea ce era important pentru ei, pentru a se dezvolta ca oameni şi pentru a-şi construi un corp sănătos pe care să îl pună în slujba societăţii. Kudo continuă şi transmite acest scop şi acest spirit tradiţional în lumea modernă. Totodată, kudo reprezintă mişcarea tradiţională a corpului şi spiritul conceptului „Ku” (Vidul). Prin învăţarea modului tradiţional japonez de folosire a corpului, practicantul nu mai urmăreşte confruntarea bazată doar pe forţă sau viteză, ci învaţă să simtă mişcarea adversarului şi să se armonizeze cu aceasta. Astfel, se dezvoltă o mişcare mai liberă şi mai naturală, fără a depinde exclusiv de puterea fizică. Caracterul „Ku” din denumirea „Kudo” exprimă ideea de a deveni liber de orice constrângere, de a renunţa la ataşamente şi prejudecăţi şi de a continua permanent să priveşti înainte şi să evoluezi.

– I-aţi fost discipol lui Azuma Takashi, fondatorul stilului de luptă kudo. Ce idealuri a avut atunci când a fondat kudo?

– În prezent sunt cel mai vechi uchi-deshi (discipol intern, n.r.) al său. Era o persoană cu o prezenţă puternică şi impunătoare, dar în acelaşi timp foarte sensibilă şi atentă. Se bucura sincer de progresul şi de reuşitele elevilor săi, ca şi cum ar fi fost propriile sale realizări. A creat kudo cu dorinţa de a forma oameni valoroşi, capabili să contribuie societăţii prin ceea ce învaţă din această artă marţială. Din punct de vedere tehnic, îşi dorea să creeze o artă marţială care să ofere practicantului capacitatea de a proteja ceea ce este important pentru el, indiferent de situaţie şi indiferent de adversarul pe care îl are în faţă.

– Cum vedeţi dezvoltarea stilului kudo în România?

– Este prima dată când vizitez România. Am simţit aici, poate chiar mai mult decât în alte ţări, respectul faţă de ceilalţi şi dorinţa sinceră de autodepăşire. Am înţeles că România este binecuvântată cu o natură bogată şi că a avut un rol important în istoria Europei. Cred că România are potenţialul de a dezvolta un stil propriu de kudo, care să devină un exemplu şi pentru celelalte ţări europene. Sper ca, în viitor, cât mai multe oraşe din România să ofere oamenilor posibilitatea de a practica şi de a se bucura de kudo şi, de asemenea, îmi doresc ca România să găzduiască într-o zi competiţii importante, precum Campionatul European.

– Ca maestru de budo, cum vă desfăşuraţi viaţa de zi cu zi şi cum priviţi misiunea dumneavoastră?

– Pe lângă antrenamentele zilnice din dojo, îmi continui şi propria pregătire. Totodată, încerc în fiecare zi să practic un lucru important: să percep ceea ce există în clipa prezentă fără a fi influenţat de cunoştinţele, informaţiile sau experienţele acumulate în trecut. Cred că dezvoltarea unui om depinde nu doar de capacitatea de a face faţă situaţiilor previzibile, ci şi de abilitatea de a simţi şi de a răspunde lucrurilor neprevăzute, exact în momentul în care apar. Sunt convins că, dacă eu continui să merg înainte şi să mă dezvolt permanent ca instructor, şi generaţiile care vin după mine vor putea să crească şi să evolueze. De aceea îmi propun să continui să merg înainte fără încetare.

– Vă mulţumim!