Prof. Liliana Vasile de la Şcoala Jijila, în cursa pentru „Directorul Anului 2026”: „Nominalizarea confirmă că ceea ce facem are valoare”

Liliana Aurelia Vasile, directorul Şcolii Gimnaziale Jijila, a ajuns în etapa regională a celei de-a zecea ediţii a Galei Premiilor pentru Directorii Anului, organizată de Asociaţia pentru Valori în Educaţie (AVE), la categoriile Antreprenoriat şi Egalitate de şanse. O recunoaştere care vine după ani de proiecte, parteneriate şi iniţiative prin care şcoala din Jijila a încercat să le ofere elevilor săi cât mai multe oportunităţi, indiferent de mediul din care provin. Pentru directoarea Liliana Aurelia Vasile, această nominalizare nu reprezintă o performanţă personală, ci mai ales o recunoaştere a unei echipe şi a unei comunităţi care au ales să creadă că şi într-o şcoală rurală se poate construi, pas cu pas, un model de educaţie bazat pe incluziune, implicare şi oportunităţi reale pentru copii.

De la proiectul „Toţi la şcoală”, care a reunit activităţi remediale, consiliere, dezvoltare personală şi activităţi extracurriculare, până la proiecte culturale şi educaţionale devenite tradiţie – „Basm de Primăvară”, „Poveştile Copilăriei”, „Mai aproape de Golgota”, Ansamblul folcloric „Altiţe dobrogene” sau Corul „Moderato” – demersurile Şcolii Gimnaziale Jijila au avut în centru aceeaşi idee: fiecare copil merită şansa de a-şi descoperi şi valorifica potenţialul.

Într-un interviu acordat Ziarului „Delta”, Liliana Aurelia Vasile vorbeşte despre emoţia nominalizării, proiectele care au făcut diferenţa, provocările unei şcoli rurale, dar şi despre ceea ce înseamnă, în viziunea sa, să construieşti egalitate de şanse şi să deschizi drumuri pentru copii.

– Cum aţi primit vestea că aţi intrat în această etapă de jurizare regională în cadrul Galei Premiilor pentru Directorii Anului 2026, la categoriile Antreprenoriat şi Egalitate de şanse?

– Am primit vestea cu multă bucurie şi, recunosc, cu emoţie. Faptul că am ajuns la etapa regională la două categorii importante, Antreprenoriat şi Egalitate de şanse, reprezintă pentru mine o apreciere a muncii pe care o desfăşurăm zi de zi la şcoala Gimnazială Jijila. M-am bucurat în primul rând pentru şcoală şi pentru echipa noastră, pentru că în spatele acestei nominalizări se află multă implicare, perseverenţă şi dorinţa de a crea oportunităţi cât mai bune pentru elevii noştri.

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră această nominalizare şi ce credeţi că a făcut ca proiectele şcolii din Jijila să se remarce?

– Această nominalizare este o confirmare că ceea ce facem la Jijila are valoare şi poate deveni un exemplu şi pentru alte şcoli. Cred că proiectele noastre s-au remarcat prin faptul că au pornit de la nevoile reale ale copiilor şi au urmărit rezultate concrete.

Am încercat să construim o şcoală în care fiecare copil să aibă acces la educaţie, la resurse şi la experienţe care să îi dezvolte încrederea şi potenţialul. Proiectul „Toţi la şcoală” este un exemplu în acest sens. Am combinat activităţile remediale cu dotări, lectură, cluburi, excursii, activităţi de dezvoltare personală şi sprijin pentru copiii din ciclul gimnazial.

Cred că unul dintre lucrurile care ne-au ajutat să ne facem remarcaţi a fost faptul că nu ne-am limitat la a implementa proiecte, ci am încercat să le transformăm în oportunităţi durabile pentru copii şi în parte din cultura şcolii.

– La categoria Antreprenoriat, care este cea mai importantă iniţiativă pe care aţi implementat-o în şcoală şi de ce consideraţi că este una de impact?

– Pentru mine, antreprenoriatul în educaţie înseamnă mai mult decât atragerea unor fonduri. Înseamnă să vezi o nevoie, să cauţi soluţii, să construieşti parteneriate şi să găseşti resurse pentru a transforma o idee într-o iniţiativă care produce rezultate.

În acest sens, consider important întregul nostru demers de a deschide şcoala către comunitate şi către parteneriate. Am dezvoltat proiecte, concursuri şi activităţi care au devenit deja tradiţii. „Basm de Primăvară” a ajuns la ediţia a VII-a, „Poveştile Copilăriei” la ediţia a III-a, „Mai aproape de Golgota” la ediţia a III-a.

Pentru mine, faptul că aceste iniţiative continuă de la un an la altul este o dovadă că ele au prins rădăcini. Impactul se vede în elevi, în implicarea lor, în creativitatea pe care şi-o descoperă şi în faptul că şcoala devine un spaţiu al oportunităţilor.

– Dar în ceea ce priveşte Egalitatea de şanse, ce face concret Şcoala Gimnazială Jijila pentru copiii care provin din medii vulnerabile sau care întâmpină dificultăţi?

– Modelul de acţiune pe care l-am construit la nivelul unităţii de învăţământ a pornit de la un principiu managerial şi educaţional fundamental: egalitatea de şanse înseamnă să identificăm barierele care împiedică participarea fiecărui copil la activităţile şcolare şi să oferim sprijinul de care acesta are nevoie pentru a putea progresa. Am construit, prin implementarea Programului Naţional de Reducere a Abandonului şcolar „Toţi la şcoală!” un model bazat pe identificare timpurie – intervenţie diferenţiată – monitorizare – ajustare. Am utilizat datele privind frecvenţa, rezultatele şcolare, participarea şi situaţiile de risc pentru identificarea elevilor care aveau nevoie de sprijin suplimentar. Pentru fiecare categorie de nevoie am urmărit asocierea unor măsuri adecvate: activităţi remediale, consiliere, sprijin socio-educaţional, activităţi extracurriculare şi de dezvoltare personală, implicarea familiei şi colaborarea cu serviciile şi instituţiile din comunitate. Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, acolo unde a fost cazul, am urmărit asigurarea accesului la educaţie în condiţii de incluziune, prin adaptarea demersului educaţional şi colaborarea cu personalul specializat, astfel încât dificultatea individuală să nu devină o barieră pentru participarea la viaţa şcolii. Suntem, alături de alte 4 şcoli din judeţul Tulcea, parte a proiectului „Educaţie incluzivă pentru copiii cu CES”, ale căror activităţi se vor desfăşura în 3 ani şcolari, în parteneriat cu CJRAE Tulcea. Parteneriatul strategic cu CJRAE Tulcea a permis o intervenţie de specialitate aplicată direct la firul ierbii, asigurând echitatea şi accesul neîngrădit la educaţie de calitate. Am acordat o atenţie deosebită şi elevilor pentru care barierele nu erau exclusiv educaţionale. Atunci când problema era legată de situaţia familiei, resursele disponibile, lipsa motivaţiei, dificultăţi emoţionale sau integrarea în colectiv, am urmărit activarea resurselor comunitare şi construirea unei intervenţii integrate. Am aplicat şi am fost selectaţi să facem parte, alături de alte 7 şcoli din mediul rural, din judeţul Tulcea, din proiectul Erasmus+, care se desfăşoară în cadrul unui consorţiu coordonat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea. Au fost selectaţi 5 elevi şi 2 cadre didactice, care, în această primăvară s-au deplasat în Ungaria, la Budapesta. Am încurajat, de asemenea, implicarea voluntară a cadrelor didactice şi a comunităţii, deoarece consider că voluntariatul educaţional poate reprezenta o resursă valoroasă pentru o şcoală rurală. Pe acest principiu funcţionează de 17 ani Ansamblul folcloric „Altiţe dobrogene”, laureat la multe concursuri naţionale şi internaţionale, care reprezintă cu cinste comunitatea noastră. Este un proiect de suflet, succesul de care se bucură se datorează muncii depuse de 2 cadre didactice, implicării Primăriei Jijila şi sprijinului părinţilor copiilor. Aderarea în anul 2019 la Programul Naţional Cantus Mundi derulat de Corul Madrigal, datorită căruia s-a înfiinţat Corul Moderato al Şcolii Gimnaziale Jijila, a oferit copiilor acces gratuit la educaţie culturală la nivel înalt. Având parteneri IŞJ Tulcea, Primăria Jijila, Biblioteca Comunală Jijila, Corul Naţional de Cameră Madrigal-Marin Constantin, Biserica Sf. M.Mc. Dimitrie Jijila, Biserica Sf. Treime Jijila, de 3 ani organizăm Festivalul-concurs judeţean „Mai aproape de Golgota”, singurul festival din zonă care cultivă dragostea pentru religie şi care a devenit o sărbătoare pentru comunitatea noastră, înainte de sărbătorile pascale, prin participarea unui număr mare de concurenţi din Republica Moldova, din judeţele Neamţ, Brăila, Constanţa, Tulcea, Arad şi chiar din Bucureşti. Dar, dincolo de aceste lucruri concrete, cred că egalitatea de şanse înseamnă să vezi copilul dincolo de situaţia sa socială sau familială. Fiecare copil are potenţial, iar rolul nostru este să îi oferim şansa de a-l descoperi şi de a-l valorifica.

– Care este cea mai mare provocare cu care vă confruntaţi, ca director, într-o şcoală din mediul rural?

– Una dintre cele mai mari provocări este să oferim copiilor din mediul rural aceleaşi oportunităţi pe care le au copiii din mediul urban. Uneori pornim de la resurse mai limitate, de la situaţii familiale dificile sau de la acces redus la anumite experienţe educaţionale.

Dar nu cred că trebuie să privim aceste lucruri ca pe nişte limite definitive. Ca director, încerc să caut soluţii, să atrag resurse, să construiesc parteneriate şi să aduc cât mai multe oportunităţi în şcoală.

Cred că un director trebuie să fie, înainte de toate, un om care caută soluţii şi care deschide uşi pentru elevii săi.

– Ce aţi schimba sau ce aţi aduce în plus în şcoala dumneavoastră dacă aţi avea la dispoziţie resurse suplimentare?

– Aş continua să investesc atât în infrastructură şi tehnologie, cât şi în oameni. Mi-aş dori să dezvoltăm spaţii moderne de învăţare, să extindem zona activităţilor STEM şi digitale şi să creăm mai multe contexte în care elevii să înveţe prin experienţă.

Aş investi, de asemenea, în formarea profesorilor şi în proiecte care să le ofere copiilor acces la schimburi de experienţă, mobilităţi, activităţi culturale şi educaţionale.

Mi-aş dori ca fiecare copil din Jijila să poată avea sentimentul că locul în care s-a născut nu îi stabileşte limitele şi că şcoala îi poate deschide drumuri către ceea ce îşi doreşte să devină.

– Ce ar însemna pentru Şcoala Gimnazială Jijila câştigarea unuia dintre aceste premii?

– Ar fi o mare bucurie şi, mai ales, o recunoaştere pentru întreaga comunitate şcolară. Nu aş considera premiul o performanţă personală, ci una a elevilor, profesorilor, părinţilor şi tuturor celor care au fost alături de şcoală.

Cred că ar fi şi un mesaj important pentru mediul rural: acela că o şcoală nu este definită de dimensiunea ei sau de locul în care se află, ci de oamenii care cred în ea şi de ceea ce reuşesc să construiască împreună.

Pentru mine, însă, cea mai importantă recunoaştere rămâne ceea ce se întâmplă cu elevii noştri. Dacă un copil vine cu mai multă încredere la şcoală, dacă descoperă că poate, dacă îşi găseşte un talent sau îşi construieşte un vis, atunci înseamnă că munca noastră are sens.

– Ce mesaj le transmiteţi elevilor, profesorilor şi părinţilor care v-au susţinut şi au contribuit la rezultatele şcolii?

– Le spun, înainte de toate, mulţumesc! Elevilor le mulţumesc pentru că ei sunt motivul pentru care facem toate aceste lucruri şi pentru că fiecare reuşită a lor ne dă energia să mergem mai departe. Profesorilor le mulţumesc pentru implicare, răbdare şi pentru faptul că au înţeles că rezultatele unei şcoli se construiesc împreună. Iar părinţilor le mulţumesc pentru încredere şi pentru colaborare. Un director poate avea o viziune, poate avea idei şi poate căuta resurse, dar fără oameni care să creadă în acea viziune, lucrurile nu pot deveni realitate. Cred că ceea ce am construit la Jijila este, înainte de toate, rezultatul unei echipe care a ales să creadă că se poate. Iar pentru mine, cea mai frumoasă recompensă este să văd că elevii noştri încep să creadă şi ei că pot mai mult. Mulţumesc autorităţilor locale pentru sprijinul acordat în fiecare demers pe care l-am făcut! Îmi doresc ca, indiferent de rezultatul acestei competiţii, să rămânem aceeaşi echipă şi să continuăm să construim. Pentru că, dincolo de premii şi diplome, adevărata noastră reuşită este copilul care vine cu drag la şcoală, are încredere în el şi începe să creadă că poate mai mult.

Pentru Liliana Aurelia Vasile, următorul pas în competiţie este jurizarea regională din Regiunea Sud, programată pe 9 septembrie, la Craiova. În cadrul acesteia, candidaţii vor susţine un interviu de 60 de minute în faţa comisiei de jurizare aferente categoriei pentru care concurează. La finalul fiecărei jurizări sunt desemnaţi trei finalişti regionali, câte unul pentru fiecare categorie. La încheierea celor patru jurizări, 12 directori vor merge mai departe în etapa naţională de la Bucureşti, la finalul lunii septembrie. Câştigătorii ediţiei aniversare vor fi anunţaţi în cadrul evenimentului de decernare a premiilor din 22 octombrie.