Inteligenţa Artificială (AI) nu mai este o promisiune a viitorului, ci o realitate a prezentului. Dacă acum un deceniu AI-ul părea rezervat unor domenii tehnice, astăzi îl regăsim în specialităţi precum medicina, educaţia, arta, arhitectura, şi chiar domeniul juridic.
Munca specialiştilor din multe domenii de activitate, printre care avocatura, medicina şi arhitectura, este concurată de site-urile şi soft-urile de inteligenţă artificială. AI-ul sfătuieşte oamenii pe bani mai puţini, mai rapid, şi mai uşor.
Am discutat despre acest fenomen cu avocatul Felix Andrei, decanul Baroului Tulcea, arhitecta Anca Suhov şi medicul de familie Constantin Ciureanu. Toţi atrag atenţia că deşi inteligenţa artificială reprezintă un instrument util pentru eficientizarea muncii şi identificarea rapidă a unor surse de informare, AI-ul nu poate substitui experienţa, discernământul şi responsabilitatea legală ale unui specialist.
Decanul Baroului Tulcea, avocatul Felix Andrei: „Clienţii vin după ce consultă inteligenţa artificială şi ne transmit informaţii de cele mai multe ori eronate”
Avocatul Felix Andrei, decanul Baroului Tulcea, spune că se confruntă deja cu situaţii în care clienţii ajung la cabinet după ce au consultat inteligenţa artificială şi vin convinşi că informaţiile primite sunt corecte, acestea fiind de cele mai multe ori eronate.
„În prezent ne confruntăm cu o creştere fără precedent a influenţei inteligenţei artificiale, inclusiv în domeniul juridic. Ne confruntăm, inclusiv eu, cu situaţii în care clienţii vin după ce consultă inteligenţa artificială şi ne transmit informaţii de cele mai multe ori eronate, pentru că inteligenţa artificială, prin platformele prin care se dezvoltă, funcţionează după algoritmi creaţi de cei care generează aceste platforme. Algoritmii, evident, au o principală funcţie, să consulte bazele de informaţii din internet şi să genereze un răspuns apropiat de cel aşteptat de persoana care interoghează inteligenţa artificială. Doar că algoritmii sunt una, răspunsul este dat în baza acestor algoritmi, şi de cele mai multe ori răspunsul este greşit”, ne-a declarat av. Felix Andrei.
Decanul Baroului Tulcea consideră că inteligenţa artificială poate fi utilă uneori chiar şi pentru specialiştii din domeniul juridic, însă nu poate înlocui experienţa şi răspunderea unui avocat.
„Accept faptul că, într-o anumită măsură, inteligenţa artificială ne poate ajuta, inclusiv pe noi, practicienii în drept, dar asta nu înseamnă că îmi face toată munca. Asta înseamnă doar că poate să mă îndrume acolo unde vreau să câştig timp în sensul identificării surselor de informaţii, bazelor de jurisprudenţă, pe care dacă le-aş consulta mi-ar lua poate săptămâni, dar lucrarea în sine este exclusiv creaţia mea. Pe mine personal, AI-ul cred că mă ajută undeva la maxim 20%. Simt că ceea ce este şi mai important prin raportare la funcţia pe care o oferă inteligenţa artificială este faptul că această zonă nu oferă ceea ce oferă avocaţii, şi anume siguranţă. Noi oferim responsabilitate, faptul că putem fi traşi la răspundere pentru ceea ce facem, cu inteligenţa artificială nu vom putea să facem asta niciodată. Sau poate nu atât de curând. Inteligenţa artificială, ca şi internetul, în gene-ral ne poate ajuta. Dar atenţie, întotdeauna consultaţi un avocat”, afirmă avocatul.
Acesta îi sfătuieşte pe cetăţeni să nu ia decizii importante, chiar şi în alte domenii precum cel medical, bazându-se doar pe informaţiile găsite pe internet.
„Am auzit, acum ceva timp, inclusiv aceeaşi atitudine, aceeaşi conduită din partea unor oameni care se duc, consultă AI-ul şi merg la medic şi spun medicului că greşeşte pentru că AI-ul spune altceva. Este aberant să gândim aşa. Atunci la ce mai mergem la avocat, la medic şi aşa mai departe? Mergem pentru că noi avem experienţa profesională, oferim aparenţa certitudinii unui câştig de cauză şi suntem responsabili în faţa clienţilor noştri. Ceea ce spun tuturor, îi îndrum să consulte internetul, AI-ul, dar atenţie să-şi păstreze fiecare acea doză de raţiune şi de încredere în profesioniştii dreptului pentru că noi suntem cei care până la urmă ştim să rezolvăm situaţiile, cum putem mai bine. Pe de altă parte, dacă admitem ipoteza potrivit căreia un cetăţean, un justiţiabil, accesează AI-ul şi spune <<Mă descurc şi singur>>, la un moment dat se va trezi în sala de judecată în anumite momente când va trebui să ia decizii în scurt timp, pe loc, cu riscul de a-şi pierde anumite drepturi. N-are voie atunci să consulte AI-ul şi să spună instanţei <<Vă rog să aşteptaţi ca să consult AI-ul pentru că nu ştiu ce să răspund>>. Aici intervine avocatul cu experienţa sa, care are reacţia potrivită şi ştie ce să facă”, a menţionat av. Felix Andrei.
Arhitecta Anca Suhov: „AI-ul nu răspunde nici civil nici penal. Un arhitect sau un inginer, da”
Inteligenţa artificială începe să fie folosită şi în arhitectură, unde poate genera într-un timp foarte scurt imagini şi propuneri pentru locuinţe sau amenajări. Arhitecta Anca Suhov, spune totuşi că, în prezent, clienţii care se bazează exclusiv pe soluţiile oferite de AI sunt puţini.
„Destul de rar întâlnesc clienţi care vin cu proiecte sau idei generate de AI. În general, clienţii nu apelează la soluţii AI decât pentru a-şi clarifica rezolvarea propriilor nevoi. În general, oamenii au mai multă încredere în semenii proprii. Deocamdată, ne lovim mai degrabă de clienţi instruiţi de << meşteri>> locali decât de cei instruiţi de AI”, spune Anca Suhov.
Arhitecta atrage atenţia că pot apărea situaţii în care o imagine generată de AI să arate foarte bine, dar soluţia propusă să nu poate fi pusă în practică.
„Sunt greşeli ilare generate de amatorismul în domeniu al creatorilor respectivelor softuri. Însă asta nu exclude o viitoare profesionalizare a conţinutului. Până la urmă, şi primele programe de desen aveau bug-uri uriaşe, acestea rezolvându-se în timp. De asemenea, oricât de bun ar fi un soft, acesta nu percepe, încă, la modul real, omul din faţa lui. Beneficiarul nu este o ecuaţie matematică uşor de pus în cod binar. Fără să mai vorbim de inerenta subiectivitate a diverselor comisii de aprobare”, a precizat arh. Anca Suhov.
Anca Suhov este de părere că una dintre problemele importante este că un program poate procesa parametri tehnici, dar nu poate să ţină cont în prezent de anumite informaţii precum legislaţia locală.
„Un proiect generat de AI poate să ţină cont de legislaţia locală, regulamentul urbanistic, particularităţile terenului şi condiţiile reale de construcţie, dacă este <<hrănit>> cu parametrii corecţi, cuantificabili fizic. Nu cred că suntem, încă, la acea fază”, a precizat arhitecta.
Aceasta spune că a întâlnit cazuri în care proiectele generate de inteligenţa artificială arătau bine în imagine, dar nu puteau fi construite în forma respectivă.
„Am întâmpinat de câteva ori situaţii în care proiectele generate de inteligenţa artificială nu se puteau realiza. Erau restricţii diverse, de la cele generate de codul civil la cele ale regulamentelor locale de urbanism”, a explicat aceasta.
Arhitecta consideră că tehnologia ar putea deveni mult mai performantă în viitor, însă, în prezent, rezultatele necesită verificare.
„Deocamdată, nu reuşesc să văd decât speranţe. Am încercat să folosesc un asemenea asistent, dar calitatea lucrurilor generate de acesta a fost sensibil variabilă şi impredictibilă. Care este utilitatea AI dacă trebuie să verific la virgulă orice frază scrisă sau orice plan generat în secunde? AI-ul nu răspunde nici civil nici penal. Un arhitect sau un inginer, da. Cred că, deocamdată, poate fi folosit, cu rezerve, ca asistent de căutare, arhivare, etc. Trebuie să existe o limită clară la capitolul răspundere şi asumare”, a precizat arhitecta.
Aceasta a vorbit despre ce ar trebui să verifice obligatoriu un client înainte să ia de bun un proiect sau o soluţie generată de AI.
„Un client ar trebui să verifice câte autorizaţii de construire s-au obţinut de către AI-ul respectiv. Lăsând gluma deoparte, să se informeze foarte clar care sunt limitele unei tehnologii aparent superioare şi unde se termină ele. Şi, mai ales, de unde apare necesitatea intervenţiei umane”, a explicat arhitecta.
Anca Suhov spune că uneori AI-ul poate oferi un răspuns negativ utilizatorului, iar specialistul să găsească o soluţie.
„Am avut deja primul client care a venit convins de AI că tema lui de proiectare nu are soluţie. Am căzut de acord pe varianta finală după doar trei studii de propunere. Recordul meu personal -negativ, desigur- este de douăzeci de variante până la a porni procesul propriu-zis de avizare şi autorizare, deci nu a fost nici cel mai dificil client, nici cea mai complicată dintre teme”, a menţionat ar. Anca Suhov.
Dr. Constantin Ciureanu: „Sigur că pacientul greşeşte atunci când îşi pune singur diagnostic sau pe baza acestor informaţii AI sau ChatGPT”
Inteligenţa artificială îi poate ajuta pe pacienţi să se informeze cu privire la simptomele pe care le au, însă informaţiile oferite nu pot înlocui consultul medical, atrage atenţia medicul de familie Constantin Ciureanu.
„Este normal, firesc până la urmă, să îţi cauţi ceea ce probabil ai avea. Sigur că pacientul greşeşte atunci când îşi pune singur diagnostic sau pe baza acestor informaţii AI sau ChatGPT. Mergem pe premisa că orice tip de informaţie este benefică, vorbim de zona noastră de activitate, numai că toate aceste informaţii trebuie privite sub aspect critic şi decizia în ultimă instanţă trebuie să aparţină, ca diagnostic, procedură terapeutică, plan terapeutic, medicului, indiferent pe ce palier s-ar afla, că este medic de familie sau din alte specialităţi”, a explicat dr. Constantin Ciureanu.
Medicul subliniază că fiecare organism are particularităţile sale, iar tratamentul trebuie stabilit în funcţie de fiecare pacient, inclusiv de eventualele comorbidităţi şi de rezultatele investigaţiilor.
„Noi purtăm discuţii cu fiecare pacient în parte, plecăm de la un diagnostic prezumptiv şi încercăm să direcţionăm fiecare pacient în parte acolo unde este cazul, să facem investigaţii imagistice, dacă este cazul, analize, tot ceea ce trebuie pentru a pune un diagnostic corect sau a-l direcţiona către o altă specialitate acolo unde lucrurile sunt evidente. Sigur că pacientul vine şi spune <<Eu cred că am cutare lucru>>. Rolul nostru este să fim în ajutorul pacientului şi să îi explicăm foarte clar şi precis ceea ce este de făcut sau dacă acele simptome coincid cu ceea ce crede că are dumnealui, dar totul trebuie realizat pe bază de dovezi. Trebuie un plan terapeutic, un plan care să-l ducă către un diagnostic corect şi un tratament corect ordonat de către un medic. Indiferent cât de mult s-ar dezvolta reţeaua aceasta de informaţii, eu consider că până când pacientul nu stă faţă în faţă cu un medic, până când nu se poartă o discuţie pentru a pune un diagnostic, lucrurile nu sunt clare. Adică nu pot fi înlocuite. Este o chestiune mai specială de informaţie, pe care trebuie cu mult discernământ să o luăm şi să nu ne tratăm după ceea ce spune o anume informaţie. Fiecare organism are particularităţile lui, tratamentul trebuie strict personalizat în funcţie de comorbidităţi şi alte chestiuni pe care le are, iar lucrul acesta poate să-l facă în mod corect, doar medicul, cel la care se adresează pacientul sau, sigur, colaborând şi cu alţi specialişti în domeniu”, a precizat medicul.
Un alt risc este ca inteligenţa artificială să îi determine pe oameni să creadă că suferă de afecţiuni grave, deşi simptomele lor pot avea cauze mult mai simple, spune dr. Constantin Ciureanu.
„AI-ul poate să greşească pentru că nu întotdeauna se dau toate informaţiile pentru a le prelucra, pentru a transmite un răspuns. Deci se întâmplă şi astfel de cazuri, vin la noi şi spun <<Conform informaţiei primite pe AI, eu cred că am ce e mai rău>>. Lucrurile nu stau chiar aşa. Eu cred că nu putem să înlocuim aceste informaţii cu ceea ce înseamnă un examen clar, obiectiv şi mult mai aplicat, personalizat pentru fiecare pacient în parte. Atunci sfătuim pacienţii ca orice problemă ar avea, să treacă pe la medic. Noi le stăm la dispoziţie şi le putem explica foarte clar ceea ce au de făcut”, a explicat dr. Constantin Ciureanu.
Fie că este vorba despre domeniul juridic, medical sau cel al arhitecturii, algoritmii generează adesea erori, oferă soluţii imposibil de aplicat în realitate sau ignoră reglementările locale complexe. Principalul minus al inteligenţei artificiale rămâne lipsa asumării: în timp ce un soft nu răspunde nici civil şi nici penal pentru deciziile luate, un avocat, un medic sau un arhitect îşi asumă direct răspunderea pentru viaţa, patrimoniul sau siguranţa clienţilor lor. Prin urmare, tehnologia trebuie privită doar ca un asistent preliminar, iar deciziile finale necesită întotdeauna validarea unui profesionist.
