Primăriile din judeţul Tulcea şi Consiliul Judeţean au primit, până la 3 noiembrie 2026, în jur de 212  milioane de lei prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Raportată la populaţie, suma plasează judeţul Tulcea pe locul 31 în clasamentul naţional, cu 1.095 de lei pe locuitor, sub media naţională de 1.463 de lei. În interiorul judeţului, diferenţele sunt semnificative: de la 3.009 lei pe locuitor în oraşul Isaccea şi 2.339 de lei în Babadag până la opt primării care nu au primit niciun leu prin PNRR.

Analiza Bani Curaţi, publicată în noiembrie, centralizează plăţile efectuate către primării şi consiliile judeţene din datele deschise ale Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi le raportează la populaţia înregistrată la recensământul din 2021.

Cu 1.095 de lei pe locuitor, Tulcea ocupă locul 31 din 42 în ţară, clasamentul având o medie naţională de 1.463 de lei pe locuitor. Potrivit centralizării, primăriile din judeţ şi Consiliul Judeţean Tulcea au încasat aproximativ  212  milioane de lei. Plăţile au fost distribuite astfel: 13,3 milioane de lei în 2023, 45 de milioane în 2024, 84,7 milioane în 2025 şi 68,8 de milioane de lei în 2026. Din totalul de peste 211 milioane de lei, aproximativ 95,7 milioane au ajuns la Primăria Municipiului Tulcea, iar Consiliul Judeţean Tulcea a primit 2,7 milioane de lei.

Isaccea şi Babadag, în fruntea oraşelor

Raportarea sumelor la populaţie schimbă ierarhia locală. Dintre oraşele şi municipiile judeţului, Isaccea conduce clasamentul, cu 3.009 lei pe locuitor. Primăria a primit 13,26 milioane de lei prin trei contracte de finanţare, în principal pentru construirea şi dotarea unei creşe. Urmează oraşul Babadag, cu 21,55 milioane de lei şi 2.339 de lei pe locuitor, în special pentru construirea şi dotarea unei creşe. La distanţă se află oraşul Măcin, cu 3,29 milioane de lei, echivalentul a 453 de lei pe locuitor. Oraşul Sulina nu a încasat niciun ban prin PNRR.

Municipiul Tulcea a încasat cea mai mare sumă în valoare absolută dintre administraţiile locale din judeţ

Municipiul Tulcea a încasat cea mai mare sumă în valoare absolută dintre administraţiile locale din judeţ: 95,7 milioane de lei, prin 15 contracte.

Raportată la cei 65.624 de locuitori înregistraţi la recensământ, suma înseamnă 1.458 de lei pe persoană. În clasamentul municipiilor reşedinţă de judeţ, Tulcea ocupă locul 26 din 40.

Beidaud, în fruntea comunelor

În cazul comunelor cu cel puţin 1.000 de locuitori, Beidaud ocupă primul loc, cu 1.957 de lei pe locuitor. Primăria a primit 3,13 milioane de lei, prin trei contracte de finanţare, în principal pentru proiecte de modernizare a infrastructurii. Urmează Stejaru, cu 2,25 milioane de lei şi 1.812 lei pe locuitor, şi Casimcea, cu 4,51 milioane de lei, respectiv 1.764 de lei pe locuitor.

Pe următoarele poziţii se află Dorobanţu, cu 1.626 de lei pe locuitor, Greci, cu 1.577 de lei, Mihail Kogălniceanu, cu 1.531 de lei, Beştepe, cu 1.444 de lei, şi Valea Teilor, cu 1.384 de lei. Topul continuă cu Topolog, unde s-au înregistrat 1.294 de lei pe locuitor, Ostrov, cu 1.273 de lei, Hamcearca, cu 1.195 de lei, Peceneaga, cu 1.154 de lei, Dăeni, cu 1.092 de lei, şi Carcaliu, cu 1.034 de lei pe locuitor. Sub pragul de 1.000 de lei pe locuitor se află Jurilovca, cu 820 de lei, Turcoaia, cu 782 de lei, Mihai Bravu, cu 778 de lei, Cerna, cu 641 de lei, Luncaviţa, cu 581 lei, Frecăţei, cu 508 lei, Horia, cu 506 lei, Murighiol, cu 502 lei, Niculiţel, cu 496 de lei, Baia, cu 470 de lei, Slava Cercheză, cu 449 de lei, Grindu, cu 394 de lei, I.C. Brătianu, cu 387 de lei, Somova, cu 348 de lei, Mahmudia, cu 304 lei, Sarichioi, cu 282 de lei, Jijila, cu 206 lei, Izvoarele, cu 194 de lei, Văcăreni, cu 169 de lei, Chilia Veche, cu 126 de lei, Valea Nucarilor, cu 113 lei, şi Ceamurlia de Jos, cu 38 de lei pe locuitor. O situaţie aparte este în comuna Maliuc, care are mai puţin de 1.000 de locuitori. Cu 813 locuitori şi plăţi PNRR de 6,08 milioane de lei, comuna ajunge la 7.481 de lei pe locuitor, cea mai mare valoare din judeţ. Studiul prezintă separat comunele cu mai puţin de 1.000 de locuitori, deoarece un singur proiect poate schimba semnificativ indicatorul raportat la populaţie. În această categorie se mai află Sfântu Gheorghe, cu 353 de lei pe locuitor şi 230.000 de lei primiţi, respectiv C.A. Rosetti, cu 215 lei pe locuitor şi 140.000 de lei încasaţi.

Opt primării nu au primit niciun leu

La polul opus se află opt primării din judeţ care nu au încasat nicio sumă prin PNRR până la început de noiembrie. Este vorba despre Sulina, Nufăru, Nalbant, Ciucurova, Crişan, Smârdan, Ceatalchioi şi Pardina. În cazul comunelor Crişan şi Nalbant, centralizarea indică existenţa câte unui contract PNRR, însă fără plăţi efectuate până la data analizată. Celelalte şase administraţii nu figurează nici cu plăţi, nici cu contracte PNRR în această centralizare.

Microbuzele electrice pentru elevi, cel mai mare proiect PNRR

 Cel mai mare proiect PNRR al unei administraţii locale din judeţul Tulcea este „Achiziţionarea de microbuze electrice pentru transportul elevilor din judeţul Tulcea”, derulat de Consiliul Judeţean Tulcea.

Valoarea finanţării prin PNRR este de aproximativ 30,2 milioane de lei. Deşi valoarea contractului depăşeşte 30 de milioane de lei, în centralizarea plăţilor efective către Consiliul Judeţean Tulcea apar virate doar 2,7 milioane de lei, diferenţa fiind explicată prin faptul că analiza ia în calcul exclusiv sumele decontate şi raportate în datele publice MIPE până la 3 noiembrie 2026, nu valoarea totală a contractelor semnate.

Printre cele mai mari proiecte finanţate se numără şi investiţiile Primăriei Municipiului Tulcea pentru reabilitarea energetică a blocurilor de locuinţe şi modernizarea infrastructurii educaţionale. Astfel, reabilitarea energetică a blocurilor de pe strada Gării din municipiul Tulcea a beneficiat de 20,41 milioane de lei, în timp ce proiectul de dotare cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar a primit 18,96 milioane de lei. O altă investiţie importantă este reabilitarea energetică a blocurilor de pe strada Babadag, pentru care au fost alocate 14,72 milioane de lei. Construirea unei creşe în cartierul E3 din municipiul Tulcea a atras 13,98 milioane de lei, iar reabilitarea energetică a blocurilor P1 şi I1, aparţinând Asociaţiei de Proprietari nr. 6, a beneficiat de 13,83 milioane de lei. Pentru reabilitarea energetică a unor blocuri de pe străzile Isaccei, Babadag şi Gavrilov Corneliu au fost alocate alte 10,23 milioane de lei. Pe lista investiţiilor importante se află şi construirea şi dotarea unei creşe pe strada Codrului nr. 24 din Babadag, cu o finanţare de 9,99 milioane de lei, precum şi construirea unei creşe mici pe strada Câmpia Libertăţii nr. 42 din Isaccea, care a primit tot 9,99 milioane de lei.

Reabilitarea căminului-internat şi a cantinei Liceului Tehnologic „Brad Segal” din Tulcea a beneficiat de 9,80 milioane de lei, iar proiectul de management al deşeurilor din municipiul Tulcea a atras 9,15 milioane de lei. În comuna Greci, extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare şi evacuare a apelor uzate a primit 8,76 milioane de lei. Alte investiţii importante sunt reabilitarea şi mo-dernizarea Şcolii „I.L. Caragiale” din municipiul Tulcea, cu 7,97 milioane de lei, eficientizarea energetică a blocurilor de locuinţe din satul Maliuc, cu 6,33 milioane de lei, şi reabilitarea imobilului de pe strada Păcii nr. 83 din municipiul Tulcea, cu 6,11 milioane de lei.

Banii încasaţi nu înseamnă lucrări terminate

 Cifrele trebuie citite cu câteva precauţii. Sumele centralizate reprezintă plăţile efectuate efectiv către primării, în calitate de beneficiari, inclusiv avansurile, fără TVA.

Acestea nu reprezintă valoarea totală a contractelor şi nici nu dovedesc că investiţiile au fost finalizate. Analiza nu include finanţările PNRR plătite direct şcolilor, spitalelor sau societăţilor primăriilor. În cazul proiectelor derulate în parteneriat, banii sunt contabilizaţi la primăria care conduce parteneriatul. De asemenea, o sumă mică nu înseamnă că în localitatea respectivă nu s-au realizat investiţii din alte programe de finanţare, după cum o sumă mare nu reprezintă o evaluare a modului în care au fost cheltuiţi banii. Bilanţul vine în etapa de închidere a PNRR. Potrivit legii, activităţile proiectelor trebuiau încheiate cel târziu la 31 august 2026, iar ministerele coordonatoare trebuiau să aprobe până la 15 noiembrie listele investiţiilor finalizate şi nefinalizate, în funcţie de stadiul acestora şi de impactul asupra ţintelor asumate.

Datele detaliate pentru fiecare primărie şi proiectele finanţate pot fi consultate pe pagina dedicată judeţului Tulcea, publicată de Bani Curaţi: https://banicurati.ro/pnrr-primarii-tulcea

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a Ziarului DELTA.