„Mi-ar plăcea să avem un centru de excelenţă în domeniul HORECA”
Ovidiu Ghionu, preşedintele Organizaţiei Judeţene Tulcea a Partidului Verde, este unul dintre cei zece candidaţi la alegerile locale, pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Ju-deţean Tulcea.
Ovidiu Ghionu s-a născut la data de 19 iunie 1973, este căsătorit, şi este licenţiat în Ştiinţe Administrative. Angajat la Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna” Tulcea, unde gestionează componenta de marketing din cadrul instituţiei.
– Cum vă definiţi: om de administraţie sau politician?
– Sunt licenţiat în Ştiinţe Administrative (Administraţie Publică), iar perioada covârşitoare a activităţii mele, aproape 23 de ani, s-a derulat în domeniul administraţiei publice locale, inclusiv în cadrul Consiliului Judeţean Tulcea, aproape 15 ani, unde am fost auditor – 12 ani, inspector şi referent. Cel puţin, din această perspectivă, omul de administraţie câştigă în faţa politicianului.
– Cât de importantă este pentru un preşedinte o majoritate prietenoasă în Consiliul Judeţean?
– Majoritatea prietenoasă aşa cum o numiţi ţine de leadership, de modul în care se transmit, se expun şi se fundamentează proiectele de hotărâri. Mai pe scurt, este vorba de oportunitatea şi legalitatea acestora! De multe ori nevoia de majoritate înseamnă şi lucruri ale ascunsului, ale altor interese. Nu cred că vreun consilier ar refuza să voteze un proiect important pentru comunitate, din care, până la urmă, face şi el parte. Totuşi, pentru celeritate, este de preferat să o ai!
– Care este cel mai mare avantaj/dezavantaj personal în calitate de preşedinte?
– În ceea ce mă priveşte, purtarea cravatei la anumite întâlniri mă înspăimântă! E ca la nuntă! Printre avantaje, nu ştiu, probabil că nu mai stai la coadă la ghişeu? Da, sper că pot să glumesc, un pic.
– Care este punctul slab în Consiliul Judeţean referindu-ne aici la direcţiile şi regiile din subordinea instituţiei?
– Nu există numai un punct slab. Din experienţa mea de auditor ştiu că fiecare activitate are un risc asociat şi ca lucrurile să meargă bine acestea trebuie să fie reduse cât mai mult, aproape de zero, deşi numai în teorie se poate întâmpla aşa. Cele mai ridicate riscuri sunt asociate zonelor de activitate care presupun gestionarea banilor, investiţii şi cheltuieli materiale, de aici pleacă şi corupţia şi împrăştierea banilor, dar mai sunt şi altele, cum ar fi procedurile spitalului sau ale centrelor de plasament. Un exemplu general: un agent economic câştigă o licitaţie, dar în contract nu mai sunt trecute elementele ofertei lui cu care a câştigat în faţa celorlalţi competitori. Din experienţă, în cazul lucrărilor, acolo unde sunt defecte de execuţie sau de calitate, şi au fost recepţionate, există probabilitatea unei înţelegeri extra-contractuale.
– Care dintre regiile Consiliului Judeţean ar trebui închisă sau reformată din temelii?
– În subordinea C.J Tulcea se află două regii autonome: R.A. AZL Su-lina şi R.A. Aeroportul „Delta Dunării” de la M. Kogălniceanu. În momentul de faţă ambele sunt subvenţionate din bugetul C.J.
Azi, nu deţin elemente solide care să stea la baza fundamentării unei decizii: audituri de performanţă, de management, sau alte evaluări cu privire la situaţia patrimonială a celor două regii, şi cred că orice judecată emisă pe subiect ar fi hazardată fără această ipoteză.
– Veţi da afară oameni din Consiliul Judeţean?
– Nu. Nu este doar un simplu „Nu” pentru că numărul maxim de personal este aprobat prin lege, după nişte criterii. Am ajuns aici din cauza birocratizării excesive, ca rezultat al oferirii de slujbe politice. Sistemul trebuie reformat din temelii, iar actuala clasă politică nu are capacitatea să o facă. Asta ar însemna să se anihileze!
– Care ar fi cea mai importantă problemă nerezolvată, din punctul dumneavoastră de vedere, la nivelul judeţului şi care ar fi soluţiile?
– Din punctul meu de vedere, cele două domenii care trebuie să beneficieze de atenţie sporită sunt sănătatea şi cultura. De alt fel, acestea sunt şi reperele mandatului meu. Sigur că investiţiile în derulare, şi nu numai, trebuie să continue, dar mi-aş dori ca dezvoltarea judeţului să urmeze alt curs. Acela al serviciilor. Tinerii trebuie să se regăsească undeva, să rămână acasă şi să simtă bine aici! Potenţialul judeţului este unul imens şi noi ar trebui să trăim bine, numai din servicii. Să ne facem atractivi pentru investitori, să ne folosim inteligenţa şi calităţile, dar şi atuurile zonei.
Turismul. Delta Dunării trăieşte într-o devălmăşie fără cap şi coadă, fără perspectivă. Cât o să continue aşa!? Trebuie să gândim un proiect durabil acceptat de către toţi actorii sociali. Aceasta nu o poate face un singur om. Trebuie să conştientizăm faptul că exploatarea „la sânge” înseamnă sfârşit. Natura trebuie protejată pentru că altfel moare. Avem o mare responsabilitate aici, fiecare dintre noi. De alt fel, acesta este şi mesajul fundamental al Partidului Verde.
Mi-ar plăcea să avem un centru de excelenţă în domeniul HORECA, o şcoală de înalt nivel care să producă personal înalt calificat, de la ospătari, barmani, bucătari, recepţioneri şi ghizi până la manageri de pensiuni şi hoteluri. Trebuie să învăţăm să facem turism! Ne trebuie undiţă!
Mi-aş dori să avem un laborator de analize de sol şi apă şi pentru siguranţa alimentară astfel încât oricine să-şi poată permite să verifice o probă de sol, de apă, sau un aliment. Şi, dacă tot suntem aici, vreau să fiu cât se poate de limpede în această privinţă: toate contractele de furnizare de substanţe chimice folosite în agricultură trebuie să fie publice, cu nume şi prenume, iar suprafeţele respective trebuie identificate. Consiliul Judeţean are pârghiile legale necesare pentru controlul acestor substanţe, chiar şi la nivel local. Trebuie să ştim ce mâncăm! Apoi, este opţiunea fiecăruia de a alege!
Referitor la soluţii, cu riscul de a fi prea tehnic, acestea se regăsesc în ajustarea deciziei administrative în conformitate cu obiectivele propuse. Evident, orice problemă are şi o solu-ţie: O vezi dacă vrei să o vezi şi o aplici dacă vrei să o aplici!
– Cât de important este pentru un preşedinte de CJ să aibă o culoare politică similară cu cea a Guvernului?
– În ţara asta toţi avem aceleaşi nevoi, chiar dacă suntem din Tulcea sau din Timişoara, dar admit că există decalaje de dezvoltare care trebuie asistate de guvern, în mod direct sau indirect, utilizând diverse surse financiare. Şi ca să vă răspund, într-o ţară cu o democraţie puternică această întrebare nu ar fi existat. Din păcate, la noi, politica se face în continuare pe găşti şi baroni. Deci, nu este important sau, mai bine zis, nu ar trebui să fie important.
– Pe câţi dintre consilierii judeţeni aflaţi pe lista de vot i-aţi propus personal?
– Unul, pe mine, şi acela a intrat cu pile, cum ar zice Florin Călinescu, preşedintele Partidului Verde.
– Pentru mandatul 2020-2024, care este proiectul administrativ cel mai ambiţios pe care îl aveţi şi care este sursa de finanţare?
– Am explicat o parte din viziunea mea, dar pentru acesta administraţia publică trebuie reformată, recalibrată pentru o altă perspectivă: cea a noului, a deschiderii şi înţelegerii me-canismelor şi tendinţelor sociale. Trebuie să deschidem larg porţile judeţului, oraşelor şi comunelor, să atragem investitori de calitate, să interacţionăm cu mediul de afară, să învăţăm şi să ne modernizăm. Avem modele, dar avem şi avantajul de a şti ce nu merge bine. Ce ne opreşte!?
Nu doresc să intru în detalii ultra tehnice privind modul de constituire al bugetului judeţului. În principiu, acesta trăieşte din banii de la guvern! Cotele defalcate din TVA şi impozitul pe profit sunt insuficiente – nu mai vorbesc de mărunţişul încasat din veniturile din concesiuni pentru cele aproape 70.000 de hectare de teren agricol şi piscicol. Aici, o să dau un exemplu: 57.000 de hectare de teren agricol au fost concesionate de un investitor în Insula Mare a Brăilei. În fiecare an, acesta donează 500.000 de euro Spitalului din Brăila şi alte 300.000 de euro pentru diferite activităţi sportive şi de tineret, fără a fi obligat de vreun contract sau lege.
Pentru dezvoltare, atenţia trebuie îndreptată către alte sur-se: fonduri europene, bănci de dezvoltare şi investiţii, granturi acordate de alte state, parteneriate.
Până în anul 2027, România urmează să primească fonduri în valoare de aproape 79 miliarde de euro. Va trebui să ştim să profităm de această oportunitate dacă suntem hotărâţi şi ştim ce vrem. Nu trebuie să mai facem proiecte în dorul lelii, de dragul unor contracte, fără perspectivă sau fără a crea un loc de muncă durabil. Nu ne alegem cu nimic!
În termeni concreţi, azi nu se poate face o previziune de detaliu realistă. Sunt prea multe variabile în joc generate de pandemia prin care trecem cu toţii, iar eforturile noastre trebuie să fie concentrate aici, să trecem cu bine acest hop pentru ca viaţa să-şi reia cursul firesc.
– Vă consideraţi un om norocos?
– Nu, nu prea sunt superstiţios, dar pentru că-mi place să ies în natură, la un pescuit, mai mormăi câte un descântec pescăresc. Am avut o viaţă tumultoasă, precum generaţia mea, cu suişuri şi coborâşuri, trecând prin fumul toxic al vremilor post-decembriste. Am supravieţuit! Poate am fost şi norocos, dar nu pot să ştiu cu siguranţă, nu-i aşa?
Listă consilieri judeţeni Partidul Verde
- Ghionu Ovidiu
- Damaschin Constantin
- Coicheci Cristian
- Puşcaşu Dănuţ
- Sidorencu Valentina
- Colioglu Matei Ionel
- Şerban Leonte
- Costenco Niculaie
