Obligaţia pescarilor sportivi care vin în deltă de a reda naturii capturile de ştiucă, şalău, crap şi somn va aduce repercursiuni mari asupra turismului din acest an.

Faptul că nu se mai poate reţine niciun peşte din aceste specii îi nemulţumeşte pe pescari, iar operatorii din turism sunt îngrijoraţi de impactul restricţiilor asupra numărului de vizitatori. Până anul acesta, pescarii puteau reţine până la cinci kilograme de peşte sau un exemplar mai mare care depăşea această greutate.

Reprezentanţii comunităţilor locale din Delta Dunării nu susţin obligaţia pescarilor sportivi care vin în deltă de a reda naturii capturile de ştiucă, şalău, crap şi somn, noua regulă prevăzută în Ordinul de prohibiţie pe anul 2021.

* Primarii spun că noua regulă care prevede eliberarea capturilor subminează economia locală.

Primarul oraşului Sulina, Dan Nicolcenco, spune că foarte multe dintre rezervările făcute de pescari deja au fost anulate.

„Cu siguranţă turismul va fi afectat. În acest moment am cunoştinţă de foarte multe rezervări care iniţial au fost făcute de pescari care vin de foarte mulţi ani în deltă, iar o parte destul de importantă au anulat rezervarea. Între 100 de pescari sportivi care la momentul de faţă ar fi avut dreptul la anumite kilograme să ducă acasă, dacă ar fi prins peşte, şi nişte pescari autorizaţi care sunt în branşă de ani şi ani în privinţa cărora vorbim de sute de kilograme pe persoană, despre ce pagubă vorbim? În urmă cu câţiva ani, circulam cu şalupa pe Dunăre seara şi vedeam foarte multe bărci care pescuiau într-un anume fel. Acolo este o problemă, în momentul în care cineva vine şi pescuieşte electric şi omoară mii de peşti, totalizând tone întregi. Acolo este problema cea mai mare, nu la pescuitul sportiv”, ne-a declarat primarul Dan Nicolcenco.

Primarul comunei Murighiol, Filip Ivanov, susţine că măsură este un abuz care duce la subminarea economiei la nivel local.

„Îl consider un abuz care duce la subminarea economiei la nivel local. În urmă cu 10 ani, prohibiţia la ştiucă şi biban era o singură dată, după care o perioadă de prohibiţie generală în care pescuitul la ştiucă se putea face. Prohibiţia este pusă pentru protejarea peştelui care depune icre. Atât timp cât în primăvară există prohibiţie la ştiucă şi biban, pe timp de vară, când era la celălalt peşte, la ştiucă se putea pescuia. O persoană cu mintea în colţuri a luat o decizie care s-a rostogolit până în ziua de astăzi, anul acesta fiind altă prostie cu eliberarea capturilor. Ar fi trebuit să limiteze la un anumit număr de kilograme.  În loc să relansăm turismul, pentru că în perioada de primăvară lumea venea la pescuit, se caza şi mai era puţină relansare fiscală, hai să oprim şi accesul în deltă şi am rezolvat problema. Este bătaie de joc la adresa cetăţenilor din Delta Dunării şi asupra turismului”, a precizat primarul Filip Ivanov.

Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion, una dintre localităţile care beneficiază economic de pe urma turiştilor, spune că astfel de  măsuri trebuie luate doar după prezentarea unor studii fundamentate şi realiste.

„Orice măsură restrictivă nu are cum să aducă beneficii. Noi întotdeauna în România din excepţii facem reguli. Este vorba şi de incapacitatea unor autorităţi de a-i verifica pe cei care desfăşoară o anumită activitate, prin sondaj, în ceea ce priveşte capturile subdimensionate. ARBDD ar trebui să prezinte o situaţie clară din anii trecuţi în care au făcut controale şi din 100 de pescarii verificaţi, dacă 50 sau 60% au avut capturi subdimensionate, atunci clar se impune acest ordin. Aceste decizii nu trebuiau luate pompieristic, ci în urma unor analize. Şi în cazul pescuitului comercial Rezervaţia trebuia să vină cu nişte studii comandate pentru fiecare zonă din Delta Dunării, care înseamnă lacuri mai mari sau mai mici. Lacul Razim este o situaţie excepţională din toate punctele de vedere. Nu ştiu dacă putem aplica aceeaşi măsură pe un lac care are 127.000 de hectare şi pe unul din interiorul deltei unde avem 50 sau 200 de hectare. Toate aceste măsuri trebuie luate doar după ce s-au prezentat nişte studii bine argumentate, fundamentate şi realiste”, a subliniat primarul Eugen Ion.

În ceea ce priveşte populaţia piscicolă, aceasta ar trebui re-făcută prin decolmatări, este de părere edilul.

„Degeaba interzicem pescuitul dacă nu ne ocupăm măcar după 30 de ani de decolmatări care duc la dezvoltarea habitatului şi se face repopulare naturală. Nu cumva dacă se făceau decolmatări aveam de 10 ori mai mult peşte la această oră fără să interzicem nimic? Eu nu am văzut vreun proiect ca şi propunere din partea Rezervaţiei către oricare Guvern care să spună că s-a făcut o analiză şi avem un anumit număr de pescari autorizaţi şi propun ca pentru următorii 5 ani să ia în calcul măsuri compensatorii PFA-urilor. Oamenii şi-au făcut credite în bancă, şi-au luat bărci, motoare, plătesc taxe şi impozite, cum îi determinăm să nu se mai ducă la pescuit şi să le dăm o alternativă? Sunt de acord cu astfel de măsuri atunci când statul prin ministerele de resort vor da întotdeauna în schimb ceva. Numai pentru faptul că suntem autorităţi ne considerăm mai presus decât cetăţenii, ceea ce este greşit de la început”, a menţionat Eugen Ion.

Silviu Rahău, primarul comunei Crişan, este de părere că ARBDD ar fi trebuit să identifice surse de finanţare care să susţină partea de dezvoltare a pisciculturii.

„Turismul va fi afectat 100%. Măsura care trebuia luată era de mărire a taxelor pentru pescuitul sportiv, care rezolva problema celor care vor să vină în deltă să pescuiască şi să menţină capturile. Atunci se tria turismul de nişă, cel care vine de foame. Cei de la ARBDD, decât să emită tot felul de ordine, mai bine ar fi găsit surse de finanţare care să fie sustenabile şi care să susţină partea de dezvoltare a pisciculturii, a creării de puiet şi eliberarea în mediul natural, la fel cum s-a făcut la şalău pe Razim, cu sturionul pe Dunăre etc. Ar fi trebuit restricţionat altfel, nu aşa, pentru că avem un turism de 2-3 luni pe an şi atunci nu putem să ne facem treaba. Nu ştiu ce studii s-au făcut. Prin mâna mea trec tot felul de clienţi posesori de ambarcaţiuni pe care îi văd cu ce vin din deltă. Nu este de acolo pericolul, ci de la cei care vin de foame, cu sacoşa”, a spus primarul Silviu Rahău.

De asemenea, primarul comunei Mahmudia, Ion Şerpescu, crede că pescarii vor încerca să evite restricţiile prin ascunderea peştelui.

„Această măsură va afecta cu siguranţă turismul. Era o satisfacţie să prinzi un peşte, poate să îl şi găteşti acolo. În ceea ce priveşte pescuitul sportiv, ar fi trebuit permisă o anumită cantitate pe care să o duci acasă. Pescarul va face acelaşi lucru, va pescui, va încerca să îl ascundă, peştele o să moară şi apoi îl aruncă. La anumite specii ar fi trebuit făcute controale mai dese pentru a nu se lua peşte subdimensionat „, a precizat primarul Ion Şerpescu.

Federaţia Română de Pescuit Sportiv a atacat ordinul de prohibiţie în instanţă, solicitând ca pescarii sportivi să fie excluşi din prevederile ordinului.

„Pescuitul sportiv este o activitate sportivă, un drept garantat de stat. Nu-l poţi interzice printr-un Ordin de ministru că e infracţiune. Pescuitul sportiv funcţionează în baza Legii 69/2000, iar un ministru nu poate schimba o Lege printr-un Ordin”, explică Ştefan Popescu, preşedintele Federaţiei.