Împrumutul de 127 de milioane de lei, aprobat în Consiliul Local

Majoritatea consilierilor municipali au votat ieri în cadrul unei şedinţe extraordinare proiectul de hotărâre ce prevede contractarea unui împrumut de peste 127milioane de lei. Deşi iniţial consilierii locali PSD au anunţat că vor vota împotriva proiectului iniţiat de municipalitate, în cadrul şedinţei grupul social-democrat s-a abţinut de la vot.

De altfel, primarul Ştefan Ilie a anunţat că procedura va fi finalizată la începutul anului viitor.

„Împrumutul nu înseamnă că de mâine vom avea banii şi îi vom pune în execuţie. Trebuie să treacă prin mai multe tipuri de licitaţii pentru obţinerea din plafonul pe care îl acordă statul, undeva probabil începând cu luna ianuarie a anului viitor, poate putem vorbi de finalizarea acestei proceduri. O mare parte dintre proiectele europene au cheltuieli neeligibile la care primăria a consimţit a le face pentru a atinge eficienţa proiectului”, a declarat primarul Ştefan Ilie.

În plenul consiliului au fost oferite câteva explicaţii tehnice cu privire la accesarea împrumutului de către consultantul financiar Valentin Miron.

„În momentul de faţă bugetul primăriei permite o îndatorare în condiţiile financiar bancare de astăzi până la un nivel de 127 milioane de lei. Acest nivel a fost stabilit nu doar în conformitate cu prevederea legală, care solicită o încadrare în procentul de 30% din veniturile proprii, ci şi luând în considerare mai mulţi factori financiari bancari, astfel încât să avem un nivel crescut de competitivitate la procedura de selecţie bancară. Ne încadrăm în procentul de 30%, ne aflăm cu mult sub acest procent. (…) Am încercat să păstrăm o pondere şi un echilibru astfel încât să permitem primăriei să mai realizeze şi alte împrumuturi pe viitor, dacă este cazul, în contextul finanţării probabile pentru PNRR sau alte programe europene”, a declarat consultant financiar Valentin Miron.

Acesta a mai precizat şi faptul că împrumutul se va plăti pe o perioadă de maxim 15 ani, fără majorarea taxelor şi impozitelor.

„Nu există o datorie înregistrată de cetăţean. Toate aceste împrumuturi se vor plăti din taxele şi impozitele contribuabililor pe o perioadă de maxim 15 ani, fără majorarea taxelor şi impozitelor. În condiţiile pieţei de astăzi, estimăm o dobândă sub 2,5%. Pentru proiectele europene care nu se încadrează în acest plafon naţional impus de Ministerul de Finanţe, aprobarea se obţine în mai puţin de 2 luni. Vom avea posibilitatea ca în 3 luni să utilizăm banii pe proiecte europene. Pentru celălalt, există un plafon naţional de 1,2 miliarde pentru toate autorităţile publice locale şi judeţene din ţară şi s-a consumat în luna aprilie a acestui an”, a spus consultant financiar Valentin Miron.

Reprezentanta grupului de consilieri PSD, Andaluzia Luca, a motivat abţinerea de la votul proiectului prin faptul că ar fi trebuit să fie consultată şi populaţia oraşului.

„În comisiile de specialitate ale Consiliului Local, grupul PSD s-a abţinut de la vot. În primul rând, considerăm că ar fi trebuit să fie consultată şi populaţia oraşului pentru acest credit, mai cu seamă că începând din martie 2020, cel puţin în declaraţiile politice, s-a arătat cu degetul pe fosta administraţie că nu au fost în stare să acceseze fonduri europene, în special pentru asfaltarea străzilor. Constatăm că nici anterior şi nici în viitor nu există identificate astfel de fonduri europene pentru asfaltarea străzilor. Totodată, considerăm că aceste lucruri ar fi trebuit să fie spuse aşa cum sunt în realitate, pentru că refuz să cred că cei care au făcut astfel de aprecieri nu ştiau la momentul respectiv că nu există fonduri europene pentru asfaltarea străzilor. Noi nu vom vota acest proiect, ne vom abţine de la vot, cu precizarea că ne dorim o dezvoltare a oraşului bazată pe fonduri nerambursabile, nu din credite”, a afirmat Andaluzia Luca.

În final, după ce proiectul a fost votat cu 13 voturi pentru şi 6 abţineri, primarul Ştefan Ilie a explicat situaţia exerciţiilor financiare europene, subliniind faptul că, în viitor, numărul cererilor de finanţare pe care le va avea municipiul Tulcea va fi de cel puţin 10-20 de ori mai mare decât ceea ce a existat până acum.

„În cele două exerciţii financiare europene pe care Ro-mânia le-a traversat, municipiul Tulcea a avut nenumărate şanse de a accesa fonduri pentru asfaltarea străzilor. Municipiul Tulcea a avut şansa de a fi parte din ITI Delta Dunării şi a avut un plus de posibile finanţări pe care nu le-a putut asimila, pentru că nu le-a cerut. Am lăsat la primăria comunei Luncaviţa 12 milioane de euro în execuţie din fonduri europene şi am găsit la Primăria Tulcea 200.000 de euro. Toate aceste realităţi pot fi verificate. La momentul actual suntem într-o etapă între fonduri europene şi vor mai exista astfel de fonduri, atât pentru asfaltări, cât şi pentru regenerare urbană, pentru care probabil cererile de finanţare vor fi depuse peste 2-3 ani. PNRR este un program generat de pandemie, nu are legătură cu arterele României. Nu sunt bani pe acest program pentru asfaltări. Suntem într-o etapă în care deschidem credite fără să mărim taxe pentru a rezolva problema fundamentală pe care o are cetăţeanul tulcean. Numărul cererilor de finanţare pe care le va avea municipiul Tulcea va fi de cel puţin 10-20 de ori mai mare decât tot ce s-a depus până acum în istoria municipiului pe fonduri europene”, a transmis Ştefan Ilie.

Potrivit proiectului, accesarea creditului este necesară pentru cofinanţarea unor investiţii din fonduri nerambursabile, dar şi pentru lucrări de infrastructură stradală.

Conform proiectului, în prezent, datoria publică locală a municipiului Tulcea include două împrumuturi directe pentru asigurarea resurselor necesare realizării proiectelor de investiţii prioritare şi o garanţie pentru Aquaserv SA, însă până în anul 2023 municipiul Tulcea finalizează toate contractele de finanţare rambursabilă. În urma contractării unui împrumut cu o valoare de maximum 127.473.770 lei, cu o maturitate de maximum 15 ani, serviciul datoriei publice locale totale este estimat, pentru perioada 2021-2037, la un nivel care variază între un maxim de 0,9 % în anul 2021 (are în vedere datoria deja contractată si nerambursată) si 10,7% în anul 2025, se arată în expunerea de motive.