Noua centură ocolitoare a municipiului, scoasă la licitaţie

Primarul Ştefan Ilie: „Este una dintre cele mai mari investiţii pe care municipiul Tulcea o desfăşoară de la Revoluţie încoace”

* Drumurile actuale de acces în municipiu, dinspre Cataloi, Somova, Agighiol şi Malcoci, vor fi interconectate, formând o nouă centură a oraşului

Un sector de drum expres va fi realizat între Mineri – Tulcea – Malcoci – Cataloi – Agighiol, aceste localităţi urmând să fie conectate la reţeaua de drumuri de mare viteză cu denumirea generică „DobrogeaExpres”, care realizează legătura între localităţile Constanţa – Babadag – Tulcea – Isaccea – Măcin – Brăila.

Primăria Tulcea a scos la licitaţie procedura de achiziţie a serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic pentru noua centură ocolitoare a municipiului. Este vorba de ,,Servicii de Elaborare Studiu de Fezabilitate şi Proiect Tehnic de Execuţie pentru Drumuri de legătură cu conexiune la <<Drumul Expres Constanţa -Tulcea – Brăila>> între localităţile Tulcea, Mineri, Cataloi, Agighiol şi Malcoci.”

După ce va fi emisă autorizaţia de construire va fi susţinută licitaţia pentru execuţie, procedură pe care o va derula Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care ar putea  implica inclusiv exproprieri ale terenurilor agricole, potrivit primarului Ştefan Ilie.

„Noi facem licitaţia pentru studiul de fezabilitate, proiect tehnic de execuţie şi documentaţie pentru emiterea autorizaţiei de construcţie. Centura face conexiunea dintre drumurile expres cu localitatea Tulcea, Mineri, Cataloi, Agighiol şi Malcoci. În viitor, oamenii vor ajunge în Tulcea prin cel puţin trei direcţii, o dată pe drumul existent care iese pe Babadag şi prin două bretele, una care se duce pe Viticulturii şi una care este la ieşire din oraş, spre Isaccea. Un cetăţean sau un antreprenor din zona apropiată ieşirii spre Galaţi nu mai trebuie să urce pe Barajului sau Babadag, ci se duce direct pe noua şosea expres de centură. Tot traficul intern al oraşului va fi deblocat şi municipiul va avea posibilitatea să se extindă. Municipiul Tulcea va ţine această licitaţie care are o valoare de aproape 7 milioane de lei, finanţată prin POIM. Fiecare situaţie de plată va fi decontată de CNAIR. După ce va fi emisă autorizaţia de construire, va fi licitaţia pentru execuţie pe care o va face CNAIR, care va implica inclusiv exproprieri, dacă este cazul, prin terenuri agricole din jurul oraşului. După Podul peste Dunăre, centura municipiului şi legăturile cu drumurile expres reprezintă a doua investiţie ca valoare, pentru că Tulcea nu va mai fi un capăt de linie, ci va fi în legătură cu ţara”, ne-a declarat primarul Ştefan Ilie.

Investiţia face parte din proiectul ,,Drum Expres Constanţa – Tulcea – Brăila” şi a fost iniţiat sub această formă în baza Protocolului de Colaborare încheiat între CNAIR şi Municipiul Tulcea, semnat în data de 19 noiembrie 2021.

„Este una dintre cele mai mari investiţii pe care municipiul Tulcea o desfăşoară de la Revoluţie încoace. Demersurile au început anul trecut, când am reuşit la Ministerul Transporturilor şi CNAIR să facem lobby pentru acest proiect. Ajungând la primărie, am descoperit că drumurile expres Cataloi – Jijila, Cataloi – Constanţa aveau doar o bretea care se unea cu Tulcea pe strada Barajului, mai jos de Kaufland. Noi eram un capăt de linie şi ne-am dat seama că nu este în avantajul oraşului din mai multe motive. Odată deschisă trecerea de frontieră de la Isaccea, s-a mărit numărul celor care pătrund în judeţul Tulcea şi ar fi venit majoritatea tot cum vin acum, prin drumul european, ar fi intrat pe strada Barajului ca să se ducă către drumul expres, ceea ce ar fi creat un haos extraordinar de mare. De asemenea, a crescut numărul turiştilor, a celor care vin către Murighiol, de exemplu. Aceştia vin pe drumul european existent cu intrare în strada Babadag şi ar fi trebuit să intre pe Viticulturii. Şi acum dacă mergem la ore de vârf suntem sufocaţi. Ne-am dat seama că nu este de ajuns o singură intrare a drumului expres, ne-ar fi aglomerat şi mai tare”, a precizat primarul Ştefan Ilie.

Propunerea iniţială a Drumului Expres (DX8 sau ,,DobrogeaExpres”), prevedea un singur punct de acces în municipiul Tulcea, în zona străzii Barajului. În urma solicitărilor transmise către Ministerul Transporturilor, a fost luată în considerare propunerea Primăriei Tulcea, de realizare a unor drumuri de legătură cu regim de drum expres, conectate la DX8.

„Am fost la Ministerul Transporturilor şi am reuşit să îi convingem că soluţia pe care au gândit-o iniţial nu mai este de actualitate. Astfel, am prezentat timp de mai multe luni noua situaţie a traficului. Am luat situaţia celor care au tranzitat punctul de trecere a frontierei de la Isaccea şi la nivelul lunii iunie a anului trecut se înregistrau 58.000 de cetăţeni, 21.914 mijloace de transport din care 13.821 de camioane, 6.658 autoturisme, 560 autocare şi 875 microbuze. Am mai trimis situaţii de la Vard, APDM, Agenţia Naţională a Resursei Minerale Inspecţia Teritorială Constanţa care au exploatat piatră şi cu cât s-a mărit transportul, iar Direcţia de Agricultură ne-a comunicat producţia de culturi agricole din ultimii ani, dar şi de la alte instituţii din zonă, prin care am arătat că traficul a crescut. Crescând traficul, avem nevoie de o şosea de centură, dar nu s-a putut numi aşa, ci Drumuri de legătură cu conexiune la <<Drumul Expres Constanţa -Tulcea – Brăila>> între localităţile Tulcea, Mineri, Cataloi, Agighiol şi Malcoci”, a spus Ştefan Ilie.

Drumurile actuale de acces în municipiu E87 – Cataloi, E87 – Somova, DJ 222 – Agighiol şi DJ 222C – Malcoci vor fi interconectate prin intermediul acestor drumuri de legătură, formând o nouă centură a oraşului, cu acces la Drumul Expres Constanţa – Tulcea – Brăila. În acest fel, se va degreva de trafic actuala centură a oraşului şi, în acelaşi timp, vor fi îmbunătăţite conexiunile dintre localităţile învecinate municipiului Tulcea.

Valoarea totala estimată este cuprinsă între 6.177.727,30  lei şi 6.795.000,03 lei. Ofertele se pot depune până pe 21 martie 2022.

Proiectul va fi finanţat prin POIM, Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală, după semnarea contractului de finanţare nerambursabilă.