Ca mai toate oraşele, şi municipiul se confruntă cu un val de vandalizări în parcuri sau staţii de autobuz. Nu scapă de furia derbedeilor nici construcţiile utilitare şi decorative sau facilităţile de agrement şi sport. Amenzi se dau, dar făptuitorii nu prea au bunuri înregistrate pe numele lor şi nu pot fi executaţi silit.

Pentru identificarea şi pedepsirea vandalilor şi  descurajarea unor astfel de acte, administraţia locală mizează pe camerele de supraveghere, dar şi spiritul civic al cetăţenilor.

Diminuarea vârstei de pensionare a poliţiştilor locali, modificarea legislaţiei în domeniul vandalizărilor şi introducerea unui număr mai mare de ore de conduită civică în şcoli, sunt principalii factori care ar scădea numărul vandalizărilor, în viziunea primarului Ştefan Ilie.

Edilul face şi un apel către cetăţenii care îi vad pe cei care distrug bunurile publice să nu se teamă să îi reclame.

„Vandalizările se vor întâmpla în permanenţă. Depinde de noi, autorităţi locale şi cetăţeni, să le diminuăm. Depinde de spiritul civic al cetăţenilor de a reclama şi de a-şi asuma reclamaţia, de şcoală, educaţie, proiectele pe care le propunem pentru seminarii de conştientizare. Fac un apel către cetăţeni să nu se teamă să reclame persoana care a făcut vandalizarea. Faţă de numărul camerelor de supraveghere găsit, l-am dublat de când am venit ca primar. Am pus inclusiv camere noi, de tip mobil, care se pot muta unde este necesar. Avem şi un proiect european care a obţinut finanţare şi ne vom dota cu foarte multe camere de supraveghere. Noi, autorităţile, mai putem face campanii de conştientizare a populaţiei. Sunt foarte mulţi tineri care consideră că este o artă urbană să mâzgălească diferite bunuri publice, dar nu este aşa. În acest sens lucrăm la proiecte prin care să colaborăm cu tinerii care vor, pentru a le pune la dispoziţie nişte ziduri speciale, ca în cazul Şcolii Elena Doamna, dar şi unde au fost demolate garaje şi au apărut nişte ziduri”, ne-a declarat primarul Ştefan Ilie.

Amenda aplicată de autorităţile locale în cazul unei vandalizări este una de natură civilă, care nu aduce prea multe repercusiuni asupra făptuitorilor, care în procent de peste 85% nu au bunuri înregistrat pe numele lor şi nu pot fi executaţi silit.

„Tot de noi depinde să îi amendăm pe cei pe care îi prindem în fizic, pe camere sau în urma unei reclamaţii. Hiba pe care o avem la momentul actual este că măsurile coercitive ale amenzilor nu aduc rezultatul pe care toţi cetăţenii îl aşteaptă. Amenda are coerciţie asupra locuitorului care are un salariu, o pensie sau un bun înregistrat pe numele lui, deoarece în cazul în care nu o plăteşte, Primăria, prin sistemul de taxe şi impozite, respectiv compartimentul de executare silită, îl execută silit. Din totalul amenzilor pe care le dăm, şi dăm foarte multe, un procent de peste 85% sunt ale persoanelor care nu au nici un bun înregistrat pe numele lor. Amenda nu se transformă în ore de detenţie şi neavând nici un bun noi nu putem să îi luăm nimic. Aceasta este o amendă civilă. Nu acelaşi lucru se poate spune despre o amendă penală pe care i-o dă procurorul atunci când a săvârşit infracţiuni şi trebuie să facă muncă în folosul comunităţii, în caz contrar se transformă în detenţie. La noi, pentru a se transforma amenda în ore de muncă în folosul comunităţii, facem un proces,  îl atacăm în instanţă, iar judecătorul ne transformă în funcţie de cuantumul amenzii în ore de muncă în folosul comunităţii. Legea rămâne tot fără final, pentru că nu există repercusiuni atunci când nu se fac orele. În continuare, tot noi suntem obligaţi să facem din nou o acţiune către instanţă în care să repunem debitul în rol”, a precizat primarul Ştefan Ilie.

Edilul spune că prin înăsprirea legislaţiei, mulţi cetăţeni vor fi descurajaţi să mai distrugă bunurile publice.

„Dacă acumulează multe amenzi grevează bugetul local al municipiului şi Primăria trebuie să îl declare insolvabil. Cinci ani, toată suma pe care a strâns-o din amenzi, dacă nu s-au descoperit bunuri ale persoanelor, devine nulă. Noi considerăm că prin mărirea numărului camerelor de supraveghere vor fi mai mulţi ochi care să îi vadă şi vom diminua din flagel. Aşteptăm ca legiuitorul să ne dea dreptate şi să modifice legislaţia, iar atunci când amenda a fost transformată în zile de muncă şi nu s-au realizat orele, să se facă detenţie şi să se muncească acolo. Ştiind că se vor duce după gratii, nu vor mai face mulţi vandalizări”, a spus Ştefan Ilie.

Primarul mai spune că şi poliţiştii locali ar trebui să poată ieşi la pensie la aceeaşi vârstă ca cei din MAI, deoarece odată cu trecerea perioadei de tinereţe aceştia nu mai pot avea randamentul de a fugi după un infractor.

„Cetăţenii spun că s-a vandalizat nu ştiu ce bun, iar Primăria nu a făcut nimic. Nu putem fi omniprezenţi, nu putem avea câte un poliţist pentru fiecare bun public. Sun-tem limitaţi la numărul de poliţişti în funcţie de numărul de locuitori. Poliţiştii locali nu beneficiază de aceeaşi legislaţie ca şi poliţiştii MAI, în sensul că nu pot ieşi la pensie după 45 de ani. Poliţistul local iese la pensie ca orice cetăţean, la 65 de ani. După ce a trecut perioada de tinereţe a poliţistului, nu mai are randamentul de a fugi după un infractor şi atunci este pus la intrare la un liceu, teatru sau primărie şi nu mai sunt oameni pentru teren. Doar după ce iese la pensie se angajează altul în locul lui, pentru că numărul este limitat, de unu la mia de locuitori, iar acum sunt şi posturile blocate. Şi în acest caz dorim o modificare a legii”, a menţionat Ştefan Ilie.

La capitolul educaţie, primarul a dat ca exemplu cazul japonezilor prezenţi la un meci de fotbal în cadrul Campionatului Mondial de Fotbal de la Qatar, care au curăţat locurile altor suporteri.

„Şcolile din municipiul Tulcea fac educaţie foarte bună, dar problema este la ce materii se predau. Tot printr-o schimbare a legislaţiei la nivel naţional noi am putea avea mult mai multe ore de conduită civică, ca să ştim de la nivelul de când suntem mici până creştem mari, că bunurile publice sunt ale noastre şi nu este firesc să le vandalizăm. Toţi cei trei factori trebuie să conlucreze pentru a scădea numărul vandalizărilor. Cele mai multe acte de vandalism în Tulcea sunt vopsirea unor bunuri publice, ruperea unor piloni, etc.”, a subliniat Ştefan Ilie.

Unul dintre cele mai recente cazuri de vandalizare a avut loc în Parcul Personalităţilor din municipiu, atunci când plăcuţele informative din faţa statuilor au fost umplute de graffiti.

Pentru a rezolva problema, administraţia locală va propune în bugetul de anul viitor o sumă destinată refacerii inscripţiilor, respectiv demontarea acestora şi realizarea lor direct pe soclul statuilor.

„Încă din 2017, când eram primarul comunei Luncaviţa, venind zilnic în municipiul Tulcea şi fiind pasionat de latura culturală, am observat că în Parcul Personalităţilor toate descrierile statuilor fiind pe o ţeavă sunt vandalizate. Încă de atunci am propus unor consilieri PNL să îi spună primarului de ce se menţine acest sistem cu o ţeavă în faţa statuii, când s-ar putea face pe o placă de marmură albă sau neagră, iar inscripţia să fie direct pe soclu. Astfel este foarte greu de vandalizat placa, pe care nu mai poate nimeni să o rupă şi chiar dacă ar fi mâzgălită, fiind din marmură, se poate şterge cu soluţii speciale. Problema din Parcul Personalităţilor există de foarte mulţi ani şi face parte din lucrurile pe care vreau să le îndrept încă de la venirea mea în această funcţie. Am avut discuţii privind propunerea de buget pe anul 2023 pentru Biroul Sport Cultură ca toate aceste inscripţii să fie refăcute. Anul acesta, când s-a dezvelit placa comemorativă la bustul geografului Constantin Brătescu, pentru că a fost din scurt, am realizat o nouă inscripţie pe acelaşi sistem, care a fost vandalizată. Anul trecut şi anul acesta au fost curăţate de foarte multe ori. Vom propune ca în bugetul de anul viitor să existe sume destinate inscripţiilor care să se prindă pe soclul statuii, iar când se va face un alt eveniment de comemorare vor exista destule laturi ale suprafeţei pentru punerea altor inscripţii”, a precizat Ştefan Ilie.

Specialiştii pun actele de vandalizare pe seama dorinţei autorilor de a se remarca în cadrul anturajului. Pornirea mai poate avea la bază o agresivitate latentă sau tensiuni interioare pentru care adolescenţii nu au găsit mijloace de defulare şi denotă lipsa unui spirit comunitar.