Liberalul George Şişcu este unul dintre cei şapte candidaţi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea. În vârstă de 59 de ani, acesta s-a născut pe data de 5 iunie 1965, este căsătorit şi are o fiică. Din 2016 este deputat PNL în Parlamentul României. În perioada 2012-2015, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea. George Şişcu a absolvit în anul 1989 la Institutul de Marină din Constanţa, calificarea obţinută fiind cea de ofiţer mecanic.
– De ce candidaţi?
– Candidez pentru că pot face lucrurile mai bine decât s-au făcut până acum. Cunosc judeţul, îi cunosc particularităţile, cunosc toţi primarii localităţilor judeţului, ştiu foarte bine că efortul de dezvoltare al comunităţilor poate fi sprijinit mult mai bine ca până acum. Am căpătat o experienţă mare atât în administraţie cât şi în politică şi sunt pregătit să o pun în slujba cetăţenilor tulceni.
– Cum vă definiţi: om de administraţie sau politician?
– Cred că am răspuns anticipat mai sus. În cariera mea am lucrat şi în administraţia locală ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, dar şi ca deputat în Parlamentul României, în două legislaturi. M-aţi întrebat dacă mă pot defini ca om de administraţie sau om politic. Cred că, după atâta vreme, pot răspunde că mă defineşte un singur cuvânt: om.
– Care va fi primul lucru pe care îl veţi face după ce veţi fi ales preşedintele Consiliului Judeţean, dar şi care este sfatul pe care l-aţi da preşedintelui în cazul în care pierdeţi alegerile?
– Ştiţi, este o reclamă la TV cu un grup de tineri care doresc să plece în Germania. Şi, la un moment dat, primesc sfatul să facă ce le spune „neamţul” (şeful grupului). Ştiţi ce le spune neamţul? Le spune simplu, „la treabă!” În ce priveşte sfatul pe care l-aş da celui care va ocupa scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean, acela ar fi că un conducător adevărat lucrează 24 de ore şi nu între 2 şi 4 ore. Şi este un sfat serios.
– Care ar fi cea mai importantă problemă nerezolvată, din punctul dumneavoastră de vedere, la nivelul judeţului şi care ar fi soluţiile?
– Vă referiţi probabil la o problemă care ţine de competenţa CJ. Pentru că eu nu voi cădea în capcana de a promova şi de a mă promova cu lucruri edificate, de fapt, de alţii (Guvernul. UE etc.). Este o practică pe care o resping. Aşadar, cred că una din cele mai importante probleme a judeţului a fost şi rămâne conectivitatea cu restul ţării. Podul de la Măcin parcă mai mult încurcă treburile, traficul crescând exponenţial. Lipsa unor drumuri de mare viteză face ca actualele drumuri să fie aproape sufocate.
REZOLVAREA? Drumurile Expres Brăila – Tulcea şi Tulcea – Constanţa. O altă problemă este cea a Spitalului Judeţean. Lipsa medicilor este o mare problemă.
SOLUŢIA: Atragerea medicilor în Tulcea în colaborare cu Primăria Municipiului prin oferirea de facilităţi şi asigurarea condiţiilor optime de muncă şi trai.
– Cine este cel mai important sfătuitor? Cu cine aţi luat decizia şi v-aţi sfătuit pentru a candida, cu familia sau cu partidul?
– Fără îndoială nu poţi aspira la o asemenea poziţie publică fără sprijinul familiei şi al colegilor de partid, în aceeaşi măsură. Poate nu o să credeţi dar, pe lângă soţia mea, care este cel mai mare susţinător al meu dar şi cel mai drastic critic, primesc sfaturi bune şi nu întotdeauna confortabile de la fiica mea, Theodora. Care este o tânără ce-şi construieşte o carieră solidă în mediul privat şi unde nu are nevoie de tata. Este foarte bine ancorată la realitate. În plus, eu am o mare încredere în generaţia tânără. De multe ori sunt mai buni decât noi, este o eroare să nu ţinem aproape de ei şi de competenţele lor.
Sfaturi primesc şi de la familie, dar hotărârile le iau numai după ce discut şi cu colegii mei de la partid.
– Cât de importantă este pentru un preşedinte o majoritate prietenoasă în Consiliu Judeţean?
– Nu aş numi o majoritate politică prietenoasă sau neprietenoasă. Pentru că nevoile cetăţenilor nu se rezolvă în acord cu simpatiile sau antipatiile noastre umane sau politice, iar trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat ne-a demonstrat acest lucru. Cred că este importantă pentru preşedinte o majoritate responsabilă. Cum la fel de responsabilă ar trebui să fie şi cealaltă parte – opoziţia. Avem, sau nu avem opinii diferite, atunci când cetăţenii ne solicită soluţii, noi trebuie să le avem pe masă.
– Care este cel mai mare avantaj/dezavantaj personal în calitate de preşedinte?
– Să ştiţi că sunt foarte atent la ceea ce crede sau spune lumea despre faptele mele şi despre mine. Cel mai mare avantaj al meu cred că este empatia. Empatizez imediat la necazul sau nevoia unui semen şi îi sar imediat în ajutor. Aşa sunt eu. Şi mă ţin de cuvânt. În ce priveşte dezavantajele, nu ştiu, poate o anumită impetuozitate. Nu-mi plac lucrurile care întârzie, nu-mi plac oamenii care mă mint, nu-mi plac promisiunile neonorate. Şi, uneori, reacţionez să spunem mai abrupt. Cunosc mare parte colectivul CJ-ului încă de pe vremea când am fost vicepreşedinte şi ştiu că am să pot lucra cu foarte buni profesionişti. Îi asigur că vor veni cu drag la muncă atâta timp cât îşi fac treaba aşa cum trebuie. Va fi bine! Eu voi conduce C.J. nu altcineva.
– Care este punctul slab în Consiliul Judeţean, referindu-ne aici la direcţiile şi regiile din subordinea instituţiei?
– Punctele slabe le afli mai în amănunt când te loveşti de ele. Dar, totuşi, nu pot să nu remarc o ineficienţă a „centrului naţional de promovare a turismului” , de pildă. Nu văd o invazie de turişti în Delta Dunării, iar când aceştia sosesc sunt aproape sigur că nu datorită activităţii „susţinute” a acestei direcţii. Chiar mă întreb ce promovează angajaţii de acolo…
– Care este cel mai iubit loc din judeţ? Şi care este cel care nu vă place?
– Fără îndoială locul unde m-am născut, iar imediat oraşul Babadag, de care mă leagă atâtea amintiri. Cât priveşte a doua întrebare, am să vă răspund, cu voia dumneavoastră, tot cu o întrebare. Există vreun loc în Dobrogea de Nord a noastră care să nu-ţi placă? Cum să nu-ţi placă Delta Dunării sau Marea Neagră? Cum să nu-ţi placă Munţii Măcinului, chiar mai bătrâni decât omul? Cum să nu-ţi placă pădurea nesfârşită care se întinde de la Babadag până spre Luncaviţa? Avem norocul de a trăi într-un loc în care Paradisul şi-a făcut o replică.
– Cât de important este pentru un preşedinte de CJ să aibă o culoare politică similară cu cea a Guvernului?
– Este important, desigur. Pornind mai ales de la politicile publice pe care le promovează Guvernul susţinut de majoritatea parlamentară. Este nevoie de coerenţă, de a vorbi pe aceeaşi limbă, până la urmă. Facem cu toţii o echipă.
– Pe câţi dintre consilierii judeţeni aflaţi pe lista de vot i-aţi propus personal?
– Pe toţi, dar de comun acord cu colegii din conducerea filialei.
– Dacă veţi fi ales, pe care din potenţialii consilieri îl doriţi ca vicepreşedinte?
– Din PNL, pe oricare dintre ei. Dacă va trebui să facem vreo alianţă pentru a avea o majoritate, atunci vom negocia şi vom alege pe cineva cu care să pot lucra pentru bunul mers al instituţiei.
– Legat de Delta Dunării, sunt voci care afirmă că nu agricultura ar fi cea mai bună soluţie de exploatare a terenurilor. Care este viziunea dumneavoastră?
– Experienţa anilor trecuţi a demonstrat că Delta Dunării poate susţine activitatea agricolă, fără riscul de a afecta echilibrul ecologic al rezervaţiei. Se poate efectua păşunatul, se pot cultiva culturi vegetale. Ce trebuie însă urmărit cu insistenţă este ca operatorii din exploataţiile agricole din Deltă să respecte legile şi rezervaţia. Partidul Naţional Liberal a fost întotdeauna de partea antreprenorilor, deci viziunea mea va fi întotdeauna pro. Repet, însă, cu respectarea legilor şi poate cu mai multă diplomaţie din partea CJ şi fără implicarea unor interese pur personale. Prea multe scandaluri s-au derulat în ultimii ani, legat de exploataţiile agricole. Şi nu cred că a fost vina exclusivă a antreprenorilor care operează în Deltă.
– Se vorbeşte şi sunt proiecte în derulare legate de turismul lent/nepoluant. Vă gândiţi că s-ar putea vreodată ca turiştii să circule în Delta Dunării doar cu ambarcaţiuni cu motoare electrice sau chiar cu lotci cu rame?
– Să ştiţi că nu sunt genul de atotştiutor, aşadar n-o să vă dau un răspuns în două fraze doar ca să spun că v-am răspuns. Întrebarea atinge o arie complexă de interese: ale turiştilor, ale Rezervaţiei Biosferei, ale locuitorilor Deltei (care din asta trăiesc), al Consiliului Judeţean şi poate şi alţii. Este evident că trebuie asigurat un echilibru între toate aceste interese, astfel încât nimeni să nu se simtă nedreptăţit şi astfel încât impactul migraţiei turiştilor asupra Deltei Dunării să fie sub punctul critic.
– Vă consideraţi un om norocos?
– Da. Sunt un om norocos!
– Ce este averea pentru dumneavoastră?
– Vreau să spun că eu unul nu văd noţiunea de avere desprinsă de noţiunea de muncă, de efort fizic şi creativ. Dimpotrivă, le văd doar împreună. Averea pentru mine, este rezultatul muncii susţinute, a ambiţiei şi curajului, a luptei cu propriile limite.
Sănătatea şi strictul necesar, zic eu că sunt de ajuns.
– Ce maşină conduceţi?
– Întotdeauna mi-au plăcut maşinile. În acest moment conduc un VW Jetta şi un AUDI A6. Pe rând, bineînţeles!
– Ce faceţi în timpul liber? Ce pasiuni, hobby-uri aveţi?
– Se spune că un hobby, ca să fie hobby trebuie să nu ai timp de el. Din păcate nu prea am timp liber. Nu mă plâng, pentru că sunt un om căruia nu îi plac momentele moarte, fără activitate. Totuşi, când prind un moment liber şi nu sunt cu familia, îmi place să mă văd cu prietenii. Vă mărturisesc că mă deconectează maxim să iau masa cu un prieten sau mai mulţi, sau să stăm la o cafea. Să vorbim câte în lună şi în stele, să glumim, să punem la cale lucruri comune. Mă simt foarte bine printre oameni, n-aş putea altfel. Îmi plac foarte mult copiii, foarte mult. Abia aştept să am nepoţi. Îmi plac mult şi câinii. Mi-ar fi plăcut să am un câine, un ciobănesc german. Îmi plac câinii de talie mare.
– Care consideraţi că este cel mai puternic contracandidat al dumneavoastră, dar şi care este cel mai slab?
– Suntem într-o luptă politică. Fiecare cu argumentele lui, cu resursele umane şi materiale, cu sprijinul propriului partid. Eu, unul, îmi respect contracandidaţii şi le respect speranţa că ar putea câştiga. N-o să auziţi de la mine înjurături, ameninţări sau scandal. Acolo unde consider că este de criticat, o voi face, dar civilizat, aşa cum este firesc.
– Un pronostic pentru anul electoral 2024.
– PNL, deci săgeata galben – albastră, 1 solist.
Lista candidaţilor PNL pentru funcţia de consilier judeţean
- George Şişcu
- Ştefan Ilie
- Doina Săcui
- Michael Gudu
- Alexandru Filip
- Nicolae Chichi
- Marian Sandu
- Mihai Huleni
- Ştefana Zibileanu
- Georgian Caraman
- Liliana Marinescu
- Daniel-Nicu Geambazu
- Constantin Coca
- Enache Dumitru
- Mădălina-Georgiana Băbuş
- Dumitru Nurciu
- Ciprian-Ionuţ Safca
- Corneliu-Silviu Bejan
- Corina-Geanina Terci
- Radu-Gheorghe Ţilincă
- Sorin Ardeleanu
- Andrei Baciu
- Silviu-Daniel Popa
- Marian Bradu
- Mihaela Botez
- Elena Brăcăcel
- Cristian-Silviu Pricop
- Dragoş Crivăţ
- Paresa Carpov
- Laurenţia-Andreia Tanur
- Silviu-Ştefan Petcu
- Nicolaie Mocanu
- Costică Deacu
- Gheorghe Năstase
- Filip Ivanov
- Ion Nicolae
- Ana-Loredana Drobotă
