Cele două tragedii de miercuri, în care doi tineri de 15 ani au fost găsiţi decedaţi în Cariera Bididia, iar un băiat de 18 ani s-a spânzurat în apropierea localităţii Izvoarele, a cu-tremurat întreaga comunitate tulceană. Mulţi îşi pun semne de întrebare, „de ce tinerii ajung să recurgă la astfel de gesturi extreme?”. Răspunsul specialiştilor este depresia severă care se instalează din cauza diverselor probleme cu care se confruntă adolescenţii, iar sprijinul emoţional din partea familiilor lipseşte cu desăvârşire. Din această cauză tinerii se simt neînţeleşi şi aleg suicidul.

„Depresia severă neluată în seamă este cauza pentru care tinerii au recurs la suicid. Am avut şi eu astfel de cazuri la cabinet şi a trebuit să discut cu ei, să le explic evoluţia, şi, astfel, au reuşit să depăşească această stare. Din nefericire, lumea nu prea ia în seamă astfel de situaţii, lipsa de ataşament în mediul familial fiind o mare problemă, aceştia neînţelegând foarte bine structura psihologică a copilului. Cei trei adolescenţi aveau sistemul nervos nedezvoltat. El se dezvoltă până la vârsta de 25 de ani. Copiii n-au avut discernământul critic, nu au avut instinctul de conservare format. Depresia întotdeauna produce hipofuncţie în lobul frontal, unde este zona decizională, a conştiinţei şi a intelectului. Şi atunci de unde să discearnă ei cum trebuie? Din câte am înţeles, dacă este real, unul dintre copii ar fi avut nişte probleme şi a avut nevoie de consiliere. Dacă a fost consiliat fără să se cunoască dacă sistemul lui nervos nu este finalizat, ce fel de consiliere s-a dat?”, ne-a declarat dr. psihiatru Mihai Tatu.

Preşedintele Colegiului Psihologilor din judeţul Tulcea, Silvia Miloş, afirmă că bullyingul de care suferea băiatul, precum şi presiunea şcolii au fost printre factorii declanşatori care l-au făcut să recurgă la suicid, pe lângă problemele familiale ale tânărului.

“Prevalenţa suicidului la copii şi adolescenţi este mai mică decât la alte grupe de vârstă, dar aceasta se pare că este doar un artefact datorită concepţiei greşite cu privire la incapacitatea copilului de a face un plan de suicid şi de a-l duce până la capăt, precum şi a distorsiunilor în expresia suicidalităţii la copii. În momentul în care stima de sine scade foarte mult, orice factor extern poate fi un declanşator. Dacă nu avea suport familial, iar grupul de prieteni îi crea o stare de frustrare, atunci şi bullyingul poate fi un factor care l-a putut determina să recurgă la un astfel de gest. Totuşi, nu putem face o legătură directă între bullying şi gestul lui. În contextul problemelor lui  socio-economice şi emoţionale pe care le avea, e clar că randamentul şcolar nu era cel dorit. Probabil şi presiunea şcolii a fost un factor, iar dacă el nu mai făcea faţă, normal că a văzut totul în culori sumbre. Totodată, în momentul în care colegii psihologi sesizează la nivelul şcolilor, la nivelul cabinetelor acest risc suicidal la un copil, ce este verbalizat, cel mai bine este să fie trimişi către psihiatru”, spune psihologul Silvia Miloş.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.