Peste 1 miliard de lei pentru modernizarea şi extinderea serviciilor de apă şi canalizare în judeţul Tulcea

Contractul de finanţare pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Tulcea, în valoare de peste 1 miliard de lei, a fost semnat joi la sediul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunţat Aquaserv Tulcea. Potrivit operatorului regional de apă şi canalizare, proiectul are o valoare totală de 1.044.950.792 lei, echivalentul a peste 250 milioane de euro, din care contribuţia Uniunii Europene depăşeşte 647 milioane lei, respectiv peste 127 milioane de euro. Semnarea contractului a avut loc în prezenţa ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Nicolae Pîslaru, a secretarului de stat Carmen Moraru, a directorului Autorităţii de Management pentru Programul Dezvoltare Durabilă, Andrei Chivu, alături de directorul Aquaserv Tulcea, Valentin Ifrim Catrinescu şi preşedintele ADI Apă Canal Tulcea, Mihai Duţu.

Ministrul Dragoş Pîslaru a arătat că investiţia include realizarea a 133 de kilometri de reţele de apă noi sau modernizate, 112 kilometri de reţele de canalizare, modernizarea staţiilor de tratare şi epurare, precum şi implementarea unor soluţii de eficienţă energetică.

Acesta a amintit că proiectul a fost retras din evaluarea Comisiei Europene după ce documentaţia a fost considerată insuficient de matură, fiind ulterior revizuit şi pregătit din nou cu sprijinul experţilor europeni şi al instituţiilor implicate.

„Am semnat astăzi contractul de finanţare pentru unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată din România: peste 1 miliard de lei pentru modernizarea şi extinderea serviciilor de apă şi canalizare în judeţul Tulcea. Este o investiţie care va schimba viaţa oamenilor din 11 localităţi, de la Tulcea şi Isaccea până la Sulina, Crişan şi Chilia Veche. Peste 92.000 de persoane vor beneficia de servicii îmbunătăţite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate va ajunge la 100% în zonele vizate de proiect. Acest proiect are şi o poveste importantă. În urmă cu doar câţiva ani, Comisia Europeană considera că documentaţia nu era suficient de matură pentru finanţare. Proiectul a fost retras, revizuit, îmbunătăţit şi pregătit din nou, cu sprijinul experţilor europeni şi al tuturor instituţiilor implicate. Astăzi, după ani de muncă, semnăm contractul de finanţare. Este o dovadă că fondurile europene nu înseamnă doar bani. Înseamnă perseverenţă, profesionalism şi capacitatea de a transforma proiecte complexe în investiţii reale pentru comunităţi. Felicit echipa SC Aquaserv SA Tulcea, autorităţile locale, specialiştii implicaţi şi colegii din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru acest rezultat. Continuăm să investim în infrastructura esenţială a României. Pentru că dezvoltarea durabilă începe cu lucrurile fundamentale: apă curată, servicii publice moderne şi condiţii mai bune de viaţă pentru oameni”, a declarat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

Conform informaţiilor prezentate de Aquaserv, proiectul reprezintă o investiţie majoră în sănătatea publică, protecţia mediului şi creşterea calităţii vieţii pentru zeci de mii de locuitori ai judeţului Tulcea.

„În prezent, la nivel naţional, persistă decalaje de conformare, în special în zonele mici de aprovizionare cu apă şi în ceea ce priveşte colectarea şi epurarea apelor uzate. În acelaşi timp, Directiva (UE) 2020/2184 privind apa potabilă impune standarde mai ridicate, investiţii suplimentare în infrastructură şi monitorizare, precum şi o abordare modernă a managementului resurselor de apă. În acest context, sectorul apă/apă uzată reprezintă o prioritate strategică naţională. Vorbim despre un domeniu esenţial pentru evitarea procedurii de infringement, pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi pentru respectarea angajamentelor europene asumate de România”, a transmis Aquaserv.

Operatorul precizează că proiectul de apă şi apă uzată, implementat în judeţul Tulcea în perioada octombrie 2021 – noiembrie 2028, reprezintă un exemplu de perseverenţă şi profesionalism. Pregătirea sa a început încă din perioada POIM, a beneficiat de sprijinul JASPERS şi BEI PASSA şi a parcurs un proces riguros de analiză.

„Acest proiect reprezintă mult mai mult decât o investiţie în infrastructură. El reflectă angajamentul nostru de a răspunde cerinţelor europene, de a promova modernizarea tehnologică şi de a asigura dezvoltarea sustenabilă a serviciilor publice esenţiale pe termen lung. În egală măsură, avem responsabilitatea de a asigura o implementare eficientă şi într-un ritm susţinut, astfel încât obiectivele asumate să fie atinse la cele mai înalte standarde de calitate. Succesul acestui demers depinde de profesionalismul, rigoarea şi colaborarea tuturor celor implicaţi. Astăzi nu semnăm doar un contract, ci reafirmăm o viziune comună şi un angajament ferm faţă de viitor: acela de a transforma infrastructura critică într-un pilon al dezvoltării durabile, al prosperităţii şi al creşterii calităţii vieţii pentru comunităţile locale. Mulţumim conducerii ministerului şi echipei MIPE, preşedintelui ADI Apă-Canal Tulcea, autorităţilor locale şi judeţene precum şi firmei de consultanţă TADECO CONSULTING pentru sprijinul acordat”, potrivit Aquaserv.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt dezvoltarea unor sisteme de apă care să asigure condiţiile de calitate a apei conform cerinţelor Directivei 2184/2020 şi ale Ordonanţei 7/2023, asigurarea continuităţii în furnizarea serviciului de alimentare cu apă, eliminarea deficienţelor actuale, creşterea ratei de conectare a consumatorilor la sistemul centralizat de alimentare cu apă pe străzile prevăzute cu sau fără reţele de apă, reducerea pierderilor de apă din sistem prin lucrări de reabilitare acolo unde au fost depistate astfel de pierderi, funcţionarea sistemelor cu costuri de exploatare minime şi asigurarea posibilităţii de extindere a acestora în viitor.

Investiţiile în infrastructura de apă şi apă uzată sunt localizate în 11 unităţi administrativ-teritoriale: Tulcea, Somova, Isaccea, Babadag, Măcin, Carcaliu, Mahmudia, Chilia Veche, Sulina, Ceatalchioi şi Crişan.

De asemenea, proiectul prevede realiza-rea a 133 de kilometri de conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuţie din reţeaua publică de alimentare cu apă până în 2028, realizarea a 112 kilometri de conducte noi sau optimizate pentru reţeaua publică de colectare a apelor uzate şi crearea sau optimizarea unor capacităţi de tratare a apelor uzate pentru echivalentul a 2.645 de locuitori. Totodată, 92.504 persoane vor fi racordate la reţele publice îmbunătăţite de alimentare cu apă, iar 8.187 persoane vor fi racordate cel puţin la instalaţii publice secundare de tratare a apelor uzate.

Indicatorii suplimentari de realizare prevăd construirea a cinci rezervoare noi de înmagazinare şi reabilitarea altor 12, extinderea unei surse de apă subterană şi reabilitarea a trei surse existente, reabilitarea a şapte surse de apă de suprafaţă, construirea a şase staţii de clorinare şi reabilitarea altor cinci, construirea a cinci staţii de pompare apă şi reabilitarea a 11 existente, extinderea a două staţii de tratare a apei şi reabilitarea a patru, construirea a 41 de staţii de pompare a apei uzate şi reabilitarea a 33 existente, precum şi reabilitarea a două staţii de epurare şi extinderea altor patru. Durata proiectului este de 86 de luni, respectiv din octombrie 2021 până în noiembrie 2028.

Programul Dezvoltare Durabilă 2021 – 2027 susţine atât proiecte noi, cât şi continuarea proiectelor etapizate din perioada 2014 – 2020. Sectorul de apă şi apă uzată este un pilon central al programului, iar progresul înregistrat este considerat semnificativ. Gradul de absorbţie în acest sector este de 56%, peste media programului, iar la nivelul Programului Dezvoltare Durabilă România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în atragerea fondurilor europene.

Istoricul proiectului

Proiectul a început pregătirea pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), beneficiind de suport JASPERS, prima varianta de SF fiind transmisă în octombrie 2018. Acesta a fost contractat în POIM la nivel naţional în octombrie 2022 şi transmis la Comisia Europeană în septembrie 2023.

Comisia Europeană, prin scrisorile Ares (2024) 4155949 – 10/06/2024 şi Ares (2024) 6063264 – 27/08/2024, a considerat că documentaţia proiectului nu este suficient de matură (progrese financiare limitate până la sfârşitul anului 2024, plan de implementare nerealist, fără contribuţie la atingerea obiectivelor/indicatorilor POIM 2024, beneficii economice insuficiente etc.).

Pentru a evita o respingere formală din partea Comisiei Europene, proiectul a fost retras din procesul de evaluare al CE (prin sistemul SFC2014) cu acordul scris al beneficiarului, urmând să fie depus pentru finanţare în cadrul PDD.

În scopul revizuirii proiectului, în sensul corectării observaţiilor CE, beneficiarul a contractat o nouă asistenţă tehnică, care a revizuit aplicaţia de finanţare, prima variantă revizuită fiind transmisă în septembrie 2025. Proiectul a beneficiat în continuare de sprijinul JASPERS până la obţinerea Notei de finalizare, transmisă de aceştia la finalul lunii aprilie 2026. Astfel, procesul de pregătire în cadrul PDD a fost finalizat în mai 2026.

Sumar istoric pregătire POIM

Potrivit Aquaserv, în general, procesul de pregătire s-a desfăşurat cu respectarea termenelor de răspuns, respectiv o medie de circa 3 luni între transmiterea observaţiilor/răspunsurilor la analiza/revizuirea documentaţiei, cu excepţia Reviziei 1 unde au fost înregistrate cele mai mari întârzieri cauzate de probleme contractuale între beneficiar şi consultant.

De asemenea, deşi au fost transmise documente în timp rezonabil, procesul a fost îngreunat între revizia 2 şi revizia 5 de faptul că nu au fost adresate comentariile anterioare şi au fost comunicate documente parţiale. În plus, proiectul a fost transmis prin MySMIS spre evaluare în data de 21 februarie 2022, fără a fi verificat în prealabil şi fără a fi rezolvate aspectele problematice ridicate de JASPERS. Procesul a fost îngreunat/întârziat şi de necesitatea de a revizui acordul de mediu şi de a faptul că documentaţia de mediu nu a fost refăcută conform solicitărilor JASPERS.

Transmiterea la CE s-a făcut în septembrie 2023, urmată de 2 scrisori de întrerupere şi retragerea proiectului de la CE.