Tulcea, locul 38 din 325 în topul oraşelor digitalizate ale României. Primarul Ştefan Ilie: „Societatea nu mai poate exista fără digitalizare şi fără inteligenţă artificială”

Municipiul Tulcea oferă printre cele mai digitalizate servicii dintre primăriile din România, ocupând locul 38 din 325 de oraşe evaluate la nivel naţional, cu un punctaj de 65,9, peste media naţională de 49,3 puncte. Tulcea înregistrează un progres important faţă de ediţia din 2023 a studiului, când s-a clasat pe locul 271, şi faţă de ediţia din 2020, când s-a clasat pe locul 50.

Potrivit unui studiu amplu realizat de cercetătorii Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Tulcea a înregistrat un progres spectaculos între 2023 şi 2026, de +29,7.

Studiul arată că doar aproximativ 20% dintre oraşele din România au reuşit să îşi îmbunătăţească în mod constant serviciile de e-guvernare în ultimii şase ani, în timp ce majoritatea au înregistrat cel puţin o perioadă de stagnare sau chiar regres.

Studiul reprezintă cea de-a treia evaluare longitudinală realizată din 2020 încoace şi analizează administraţiile locale pe baza a 46 de indicatori grupaţi în cinci categorii, oferind o imagine comparativă pentru anii 2020, 2023 şi 2026.

Anul acesta, Tulcea a primit scorul de 94.1/100 la servicii online, 83.3 / 100 la securitate şi confidenţialitate, 74.1 / 100 la ergonomie, 48.3 / 100 la conţinut şi 33.3 / 100 la participare.

Primarul Ştefan Ilie este de părere că rezultatul obţinut de Tulcea confirmă creşterea rapidă a digitalizării din ultimii ani şi susţine că aceasta nu mai reprezintă o opţiune, ci este esenţială în viaţa de zi cu zi.

„Cred că la 325 de oraşe evaluate, locul nostru este unul bun. Suntem mai mult decât în prima jumătate a clasamentului, chiar în primii 50, ceea ce pentru un oraş ca municipiul Tulcea este un lucru foarte mare. Noi am recuperat foarte mult în foarte puţin timp. Atunci când am văzut proiectul de reabilitare a Primăriei Tulcea, nici măcar nu erau prevăzute astfel de instalaţii care să ducă spre digitalizare, nici măcar de internet sau de aparatură care să folosească această componentă digitală, ce s-a transformat între timp şi în inteligenţă artificială. De câte ori am avut ocazia am spus că utilizarea formelor digitale nu trebuie să ne sperie deoarece fără ele, umanitatea nu mai poate progresa. Odată ce au fost inventate, componenta digitalizării şi inteligenţa artificială sunt şi devin părţi ale vieţii noastre. Ele nu mai pot fi trecute cu vederea şi cine nu le foloseşte pierde”, ne-a declarat Ştefan Ilie.

Edilul subliniază faptul că digitalizarea şi inteligenţa artificială sunt prezente deja în toate domeniile de activitate, de la educaţie şi servicii publice până la atragerea fondurilor europene. De asemenea, primarul atrage atenţia că administraţiile care nu reuşesc să ţină pasul cu evoluţia tehnologiei riscă să rămână în urmă.

„Societatea nu mai poate exista fără digitalizare şi fără inteligenţă artificială. Copiii nu vor mai putea fi educaţi fără digitalizare, serviciile publice nu-şi mai pot desfăşura activitatea fără digitalizare, cetăţenii nu mai pot funcţiona corect fără digitalizare. O primărie, dacă nu este digitalizată, pierde o finanţare nerambursabilă. În momentul în care s-a deschis o sesiune de finanţare, noi aflăm instant despre ea datorită acestei digitalizări, şi nu o pierdem. Dacă nu eşti conectat la informaţie, nu ai cum să te dezvolţi. Toate serviciile pe care tinerii din ziua de azi şi toate generaţiile le vor avea în viitor sunt strâns legate de digitalizare. Cetăţeanul nu trebuie să se sperie de digitalizare pentru că se sperie degeaba. Fără digitalizare nu mai există nimic. Bineînţeles că foarte mulţi cetăţeni consideră că odată cu inventarea inteligenţei artificiale şi foarte multe lucruri rele se propagă. Întotdeauna, un segment important al societăţii vede şi răul fiindcă atrage şi răul, aşa este. Totuşi, pus în balanţă, trebuie să luăm doar părţile pozitive”, a precizat Ştefan Ilie.

Primarul Ştefan Ilie a vorbit şi despre aplicaţia Tulcea City Report prin care cetăţenii pot transmite rapid sesizări către administraţia locală. De asemenea, edilul a subliniat şi beneficiile cataloagelor electronice din şcoli, precizând că acestea oferă o comunicare mai bună între profesori, părinţi şi elevi, dar ajută şi la analizarea sistemului educaţional.

„La începutul mandatului meu la Tulcea am înfiinţat o aplicaţie, Tulcea City Report. Aceasta este o componentă a digitalizării. Că sunt foarte mulţi care reclamă că au anunţat un lucru de foarte mult timp şi nu s-a rezolvat, da, există şi astfel de sincope în activitatea administrativă, însă important este faptul că oamenii au unde să reclame. Multe probleme s-au rezolvat prin Tulcea City Report. Oamenii au putut reclama mult mai repede, iar aşa au aflat şi autorităţile mult mai repede. Cele mai multe sesizări, propuneri, le rezolvăm prin digitalizare. A trecut vremea când cetăţenii trebuiau să vină la primărie şi să discute faţă în faţă cu primarii. Încă mai sunt mulţi care îşi doresc lucrul acesta, dar primarul pierde timpul în acest fel. Faptul că o mare parte a şcolilor folosesc cataloage electronice, şi sperăm ca să fie toate într-un termen cât mai scurt, este un lucru extraordinar. Catalogul electronic nu doar că face apropierea dintre părinte, profesor şi elev, dar poate să-ţi dea şi statistici. De exemplu, cât de bun este profesorul respectiv, la ce materii sunt probleme în municipiul Tulcea. Totodată, putem să vedem datorită acestor cataloage electronice că matematica sau alte materii duc lipsă de profesori calificaţi sau performanţi. Putem vedea că unii elevi au nişte probleme de conduită într-o anumită speţă sau că excelează în alte speţe. Şi şcoala trebuie să se adapteze urgent pentru ca elevul să cunoască avantajele şi dezavantajele, să ştie să folosească corect un telefon, o platformă, pentru a nu mai fi afectat negativ de digitalizare. Cetăţenii trebuie să vadă următorul lucru, că trebuie să te adaptezi la digitalizare”, a explicat Ştefan Ilie.

Municipalitatea continuă procesul de digitalizare a administraţiei locale

Ca planuri de viitor, primarul a subliniat faptul că procesul de digitalizare trebuie extins la nivelul tuturor instituţiilor publice, iar administraţia locală nu-şi poate dezvolta activitatea fără utilizarea tehnologiei.

„Ne dorim o digitalizare şi mai profundă. Nu mai vrem să facem ordine de plată în scris. Vrem ca şi celelalte instituţii, nu doar Primăria, să se digitalizeze. Vorbim de Trezoreria Statului, Finanţele Publice, toate să fie cât mai performante din punct de vedere digital. Fără digitalizare nu mai putem performa. Este imposibil. Să ne gândim că acum nu-ţi mai trebuie firme de pază. Înainte trebuia să pui un om la poartă să-i numere pe cei care au intrat şi cei care au ieşit. Acum, prin digitalizare, noi ştim cine a intrat, cine a ieşit, cine stă la muncă, cine pleacă în pauza de masă şi nu mai vine”, a spus primarul.

De asemenea, edilul atrage atenţia că nu trebuie să mai existe vreun angajat în administraţia publică incapabil să folosească tehnologia.

„Nu mai trebuie să mai fie vreun lucrător în administraţia publică care să nu ştie să folosească elementele digitalizării. Nu mai are ce căuta, fiindcă este imposibil să poţi performa. Rămâi în urma tuturor celorlalţi. Practic, un curent al fake-urilor este dat de lipsa noastră de cunoaştere, de a mânui elementele digitale. Credem orice fel de postare, orice fel de poză. Dacă ne uităm cu atenţie şi învăţăm nişte lucruri prin care putem distinge ce e fals şi ce e adevărat, ne dăm seama că acea informaţie cum că primarul de la Oradea a dărâmat statuia lui Mihai Viteazu este falsă, dar a fost crezută de foarte mulţi cetăţeni din cauza faptului că nu cunoaştem încă să lucrăm foarte bine cu digitalizarea. Sau ajungem să dăm dreptate unui agresor, de exemplu, care justifică un război”, a menţionat edilul.

Radiografie a digitalizării administraţiei locale

Indexul de E-guvernare Locală este una dintre cele mai ample evaluări realizate în România asupra administraţiei digitale, analizând 325 de oraşe, prin 46 de indicatori grupaţi în cinci categorii, în trei ediţii consecutive (2020, 2023 şi 2026).

Cele şase ani de date permit nu doar realizarea unui clasament, ci şi urmărirea modului în care administraţiile locale evoluează în timp, evidenţiind atât exemplele de bună practică, cât şi oraşele care au pierdut teren în procesul de digitalizare.