Ziua Limbii Române, sărbătorită anual la 31 august, a fost un prilej pentru Primăria Comunei Frecăţei de a readuce în atenţie istoria locală a cărţii, a şcolii şi a lecturii, de la vechile tipărituri păstrate la Mănăstirea Celic-Dere până la proiectele educaţionale prin care copiii din comună primesc astăzi cărţi pentru acasă.

În comuna Frecăţei, limba română nu reprezintă doar o sărbătoare înscrisă în calendar, ci face parte dintr-o istorie locală construită de-a lungul generaţiilor prin cărţi, şcoli, biblioteci şi oameni care au contribuit la păstrarea şi transmiterea ei.

Un reper important al acestei istorii se află la Mănăstirea Celic-Dere, unde se păstrează o colecţie de 63 de titluri în 74 de volume de carte veche românească. Printre acestea se numără un exemplar al Cazaniei lui Varlaam, tipărită în anul 1643, precum şi un exemplar integral al Bibliei de la Bucureşti, tipărită în 1688.

„În comuna noastră, limba română nu este doar o sărbătoare înscrisă în calendar. Este o istorie locală scrisă în cărţi, în şcoli şi, mai ales, în oameni. Sunt pagini care poartă până la noi limba, scrierea şi memoria unor veacuri”, a transmis primarul comunei Frecăţei, Marian Naiman.

Şcoala, rădăcini de peste un secol

Istoria educaţiei în satele care formează astăzi comuna Frecăţei are, la rândul ei, rădăcini de peste un secol. Documentele consemnează existenţa şcolii la Cataloi din anul 1880, la Frecăţei din 1882, la Teliţa din 1883, iar la Poşta din 1904.

La Frecăţei, primul învăţător consemnat a fost Vasile Popescu, absolvent al Şcolii Normale din Bucureşti, numele său fiind legat de începuturile învăţământului local. Educaţia şi lectura au continuat să fie susţinute şi prin dezvoltarea bibliotecilor.

În 1957, documentele menţionau deja Biblioteca Comunală Frecăţei, alături de biblioteci săteşti şi de acele spaţii cunoscute sub denumirea de „case de citit”. Din anul 2005, biblioteca are consemnată şi o filială în satul Poşta, semn că accesul la carte şi la lectură a continuat să fie o preocupare la nivelul comunităţii.

De la vechile tipărituri la cărţile primite de copii

Firul acestei tradiţii nu s-a rupt. Astăzi, lectura este încurajată prin proiecte dedicate celor mai mici locuitori ai comunei. În cadrul proiectului „Citeşte-mi 100 de poveşti”, desfăşurat în grădiniţele din Cataloi, Frecăţei, Poşta şi Teliţa, au fost implicaţi 74 de preşcolari. Fiecare dintre cei 74 de copii a primit câte o carte pentru acasă, iar în fiecare grupă au fost citite peste 100 de poveşti.

Un alt moment important pentru promovarea literaturii române a avut loc în 2025, când centrul de documentare de la Şcoala Gimnazială Cataloi a găzduit un atelier judeţean dedicat literaturii române.

Limba română, păstrată prin oameni şi prin gesturi simple

De Ziua Limbii Române, reprezentanţii administraţiei locale au pus accentul nu doar pe marile nume ale literaturii române, ci şi pe oamenii care, zi de zi, contribuie la păstrarea limbii şi a memoriei comunităţii: dascăli, bibliotecari, părinţi şi bunici. Sunt oamenii care au învăţat un copil să citească, au păstrat o carte, au spus o poveste sau au transmis mai departe memoria locului.

„Limba română se păstrează prin gesturi aparent mici: un cuvânt rostit cu grijă, o poveste citită seara, o carte deschisă şi un copil încurajat să scrie. La mulţi ani limbii române! La mulţi ani tuturor celor care o păstrează vie în Frecăţei, Cataloi, Poşta şi Teliţa”, este mesajul transmis de primarul Marian Naiman cu ocazia Zilei Limbii Române.

De la Cazania lui Varlaam şi Biblia de la Bucureşti din 1688, păstrate ca mărturii ale trecutului, până la cartea primită de un copil pentru a o duce acasă, tradiţia lecturii şi a limbii române continuă să lege generaţiile în comuna Frecăţei.