În timp ce la Jurilovca locuitorii s-au pronunţat în proporţie de 89% împotriva declanşării unui referendum privind comasarea comunei cu oraşul Babadag, iar primarii din Delta Dunării, respectiv Maliuc şi Sfântu Gheorghe, atrag atenţia asupra dificultăţilor pe care o eventuală reorganizare administrativă le-ar putea genera pentru comunităţile lor, la Smârdan a venit o propunere mai puţin obişnuită: primarul şi consilierii locali sunt dispuşi să renunţe la indemnizaţiile cuvenite pe întreaga durată a mandatului, pentru ca localitatea să îşi păstreze statutul de comună de sine stătătoare. De cealaltă parte, singurul primar dintre cei cu care am discutat care s-a declarat de acord cu o eventuală comasare este cel al comunei Stejaru, Dumitru Enache. Acesta nu exclude alipirea localităţii de una dintre comunele învecinate, însă pune o condiţie esenţială: locuitorii din Stejaru trebuie să beneficieze de mai mult decât au în prezent.

Smârdan vrea să îşi păstreze statutul de comună. Primarul şi consilierii locali propun să renunţe la indemnizaţii

În cazul comunei Smârdan, primarul Vasile-Petrică Mărculescu şi-a exprimat poziţia în privinţa reorganizării administrative. Acesta susţine că localitatea nu se află în situaţia primăriilor care nu se pot autosusţine financiar şi că administraţia are capacitatea de a funcţiona în continuare pe cont propriu, printr-o gestionare responsabilă a veniturilor şi reducerea cheltuielilor. Mai mult, edilul a venit cu o propunere concretă pentru susţinerea independenţei administrative: atât el, cât şi consilierii locali sunt dispuşi să renunţe la indemnizaţiile care li se cuvin pe întreaga durată a mandatului. Primarul consideră că o eventuală comasare cu o altă localitate nu ar aduce beneficii locuitorilor atât timp cât Primăria Smârdan se poate susţine financiar şi îşi poate administra singură resursele.

„Dragi concetăţeni, dorim să clarificăm câteva aspecte legate de un subiect extrem de important pentru viitorul comunităţii noastre: comasarea localităţilor. Primarul, împreună cu Consiliul Local, consideră că cea mai bună soluţie pentru comuna noastră este să ne unim eforturile, astfel încât Smârdan să îşi păstreze statutul de comună de sine stătătoare. Înţelegem necesitatea reorganizării administrative şi suntem de acord că, în cazul primăriilor care nu se pot autosusţine financiar, comasarea poate reprezenta o soluţie. Însă nu este cazul Primăriei Comunei Smârdan. În acest moment, administraţia noastră are capacitatea de a se susţine din veniturile proprii, printr-o gestionare responsabilă a bugetului şi reducerea cheltuielilor la strictul necesar. Mai mult decât atât, primarul şi consilierii locali sunt dispuşi să renunţe la indemnizaţiile cuvenite pe întreaga durată a mandatului, pentru a contribui la menţinerea independenţei administrative a comunei. Considerăm că o eventuală comasare cu alte localităţi nu ar fi în avantajul locuitorilor comunei Smârdan, atât timp cât avem o administraţie care se poate autosusţine şi care îşi poate gestiona propriile resurse în beneficiul comunităţii. Facem apel la toţi locuitorii să rămână uniţi şi să colaboreze pentru binele comun, fără a lăsa informaţiile şi disputele din mediul online să ne dezbine sau să ne abată atenţia de la ceea ce contează cu adevărat”, a declarat Vasile-Petrică Mărculescu, primarul comunei Smârdan.

Primarul a precizat că în perioada următoare vor fi organizate discuţii cu locuitorii, iar hotărârea definitivă va fi luată prin referendum. Un alt aspect important al mesajului îl reprezintă apelul adresat celor care şi-au mutat domiciliul în Brăila, dar care deţin proprietăţi şi locuiesc în continuare în comuna Smârdan. Edilul le cere acestora să ia în considerare revenirea cu domiciliul în localitate, argumentând că numărul locuitorilor şi implicarea fiecăruia pot conta în păstrarea identităţii administrative a comunei. În final, primarul a reiterat că nu se opune schimbării atunci când aceasta este necesară, însă consideră că orice reorganizare trebuie să fie făcută în interesul oamenilor.

„Nu ne opunem schimbării atunci când aceasta este necesară. Ne dorim însă ca orice decizie să fie luată în interesul oamenilor şi să nu pierdem ceea ce am construit împreună. Smârdan este casa noastră, iar viitorul comunei trebuie să rămână în mâinile celor care trăiesc aici. Împreună pentru Smârdan”, a spus Vasile-Petrică Mărculescu.

Jurilovca: 89% dintre respondenţi nu sunt de acord cu declanşarea referendumului pentru comasarea cu Babadag

Propunerea privind comasarea unei comune cu un oraş a fost adusă în discuţie şi la Jurilovca, unde primarul Eugen Ion a lansat, pe 13 noiembrie, ideea unirii comunei cu oraşul Babadag. Edilul le-a cerut locuitorilor din Jurilovca, Sălcioara şi Vişina să îşi exprime opinia cu privire la declanşarea unui referendum, în contextul posibilităţii legale de reorganizare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale. La o zi după publicarea anunţului pe pagina personală de Facebook, Eugen Ion a lansat un sondaj prin care i-a întrebat pe locuitorii comunei dacă sunt de acord cu declanşarea referendumului. Rezultatele au arătat că 89% dintre respondenţi nu sunt de acord cu declanşarea referendumului. După încheierea celor cinci zile de vot, Eugen Ion a explicat că a preferat să afle mai întâi ce îşi doresc locuitorii, înainte de a-şi prezenta propriile argumente. Acesta a recunoscut că rezultatul este unul semnificativ şi că mesajul transmis de comunitate este clar: nu se doreşte declanşarea unui referendum în acest sens.

„Aşa cum acum câteva zile am venit în faţa dumneavoastră şi v-am rugat să vă implicaţi personal într-o decizie destul de importantă pentru comuna noastră, astăzi s-au încheiat cele cinci zile de vot şi este de datoria mea să vin cu câteva lămuriri în acest sens. În primul rând, eu vreau să vă mulţumesc tuturor celor care v-aţi implicat direct şi nu numai că aţi votat, dar aţi şi scris mesaje, unele directe, că vă doriţi sau nu acest lucru, alţii aţi venit şi aţi şi argumentat într-un sens sau în celălalt sens de ce da şi de ce nu. Mă ajută foarte mult aceste comentarii ale dumneavoastră. Îmi doresc în continuare, când avem astfel de situaţii, să fim implicaţi. Nu m-au deranjat niciunul din toate mesajele pe care le-aţi transmis. Chiar dacă poate unii dintre dumneavoastră aţi venit şi aţi fost mai tranşanţi, am venit şi am răspuns punctual doar la câteva dintre ele. De ce? Pentru că aşteptam această zi să vin să vă transmit aceste lucruri direct. De ce vă mulţumesc? În primul rând, vă mulţumesc pentru că aţi dat dovadă că dumneavoastră, locuitorii Jurilovcăi, ştiţi foarte bine ceea ce vă doriţi de la comunitatea noastră. Evident că eu nu eram în măsură să vin primul să spun înaintea dumneavoastră de ce trebuie să păstrăm primăria în cadrul comunei Jurilovca. Am foarte multe motive pentru care ar trebui să avem în continuare şi vom avea în continuare primărie la Jurilovca. Dar am vrut prima dată să văd ce spuneţi dumneavoastră, cetăţenii. Evident, pentru că am trecut de acest episod şi da, am înţeles mesajul dumneavoastră printr-un vot de 89% din cele şapte sute de voturi pe care le-am avut, chiar aproape opt sute pot spune, adunate. Un procent destul de semnificativ, 89% dintre dumneavoastră aţi spus că nu, nu este cazul să declanşăm un referendum în acest sens”, a declarat primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.

Deşi rezultatul sondajului a arătat că locuitorii nu doresc declanşarea referendumului, primarul a explicat şi raţionamentul din spatele propunerii sale. Edilul a explicat că, dacă s-ar fi ajuns la o decizie privind comasarea, intenţia sa era ca Jurilovca să urmărească trecerea la un rang administrativ superior, respectiv cel de oraş. Babadag era, potrivit acestuia, singurul oraş apropiat de comună, iar alegerea nu a avut la bază un conflict sau o nemulţumire faţă de comunitatea vecină. Primarul a mai precizat că îşi doreşte ca Jurilovca să îşi consolideze statutul de comună de interes, aşa cum a fost în ultimii ani.

„Un alt lucru foarte important pe care vreau să vi-l precizez, pentru că am analizat întrebările dumneavoastră şi una dintre ele era foarte clară: de ce oraşul Babadag? Aşa cum am spus de la început, comuna Jurilovca nu este o comună mică, nu este o comună care să nu aibă aproape tot ceea ce trebuie să aibă o localitate. Evident, am spus că mai avem ceva de lucru, dar în general suntem printre comunele care sunt foarte bine dezvoltate din toate punctele de vedere. Aş trece puţin în revistă: şcoli, drumuri, apă potabilă, canalizare, săli de sport, cămine culturale, cam tot ce are nevoie o comunitate să poată să rămână la acest rang de comună. Şi nu să rămână doar la rangul de comună şi să devină, că ăsta este unul din motivele pentru care eu lupt, să devenim o comună de interes, aşa cum am fost în ultimii ani. Şi din acest motiv vreau să fac aceste precizări. Adică, dacă tot se lua decizia să mutăm Primăria Jurilovca de la noi, era firesc să ţintim mai sus. Ţintirea noastră mai sus însemna să urcăm la un rang de oraş. Şi pentru că singurul oraş apropiat de noi era Babadagul şi eu nu am nicio problemă cu oraşul Babadag personal şi sper că niciunul dintre locuitorii noştri nu au vreo problemă cu oraşul Babadag, nu intru acum în alte discuţii, dar era corect şi firesc să gândim să mergem mai în sus”, a spus Eugen Ion.

Un alt subiect abordat de primarul din Jurilovca a fost cel al taxelor şi impozitelor locale, după ce unii locuitori şi-au exprimat temerea că o eventuală comasare cu Babadag ar putea însemna automat costuri mai mari pentru populaţie. Eugen Ion a respins această interpretare şi a explicat că, potrivit argumentelor sale, satele unei comune care se comasează cu un oraş devin sate aparţinătoare, iar nivelul taxelor şi impozitelor poate fi menţinut la cel specific mediului rural prin aprobarea Consiliului Local. În schimb, edilul a insistat asupra avantajelor pe care le-ar putea aduce accesul la finanţări europene şi naţionale.

„Ce însemna acest lucru dacă s-ar fi întâmplat? Nu însemna, aşa cum am avut câteva mesaje, că deja luasem eu decizia să vă trimit să plătiţi impozite mai mari ca la oraş. Nu! Conform legilor în vigoare, în momentul în care o comună se comasează cu un oraş, satele din acea comună devin sate aparţinătoare oraşului, motiv pentru care taxele şi impozitele locale pot rămâne şi rămân, prin aprobarea Consiliului Local de la acel moment, la nivelul taxelor de comună, nicidecum taxă de oraş. Ce însemna ca avantaj dacă ne comasam cu oraşul Babadag? Păi în primul rând, trebuie să ştiţi cu toţii că posibilitatea de accesare a fondurilor atât europene, cât şi naţionale la un oraş faţă de o comună este extraordinar de mare, ca şi diferenţă de finanţări. În zonele rurale eşti foarte mult plafonat pe sumele alocate pentru tipurile de investiţii, pe când la oraş ai oportunităţi mult mai mari. Evident că atunci când ai un consiliu local şi un primar care ţinteşte dezvoltarea pe toate segmentele şi pentru toate satele aparţinătoare şi implicit a oraşului, atunci şi schimbările se pot vedea mult mai bine”, spune primarul comunei Jurilovca.

Eugen Ion a mai precizat că, în momentul de faţă, nu există riscul ca Primăria Jurilovca să fie desfiinţată. Totuşi, acesta a invocat situaţia demografică şi impactul pe care scăderea populaţiei îl poate avea asupra serviciilor publice, în special asupra educaţiei. Primarul a dat exemplul şcolii din Jurilovca, unde învaţă deja copii din comunele învecinate şi chiar din Babadag. În acest context, spune că este nevoie atât de apărarea identităţii locale, cât şi de deschidere către colaborarea între comunităţi, astfel încât să poată fi menţinut un sistem educaţional echilibrat şi să fie evitată organizarea claselor simultane.

„Un alt aspect pe care vreau să îl discutăm foarte clar este legat de faptul, şi să fiu foarte bine înţeles, nu mai există astăzi, când stăm de vorbă, riscul ca Primăria Jurilovca să fie desfiinţată. Dar totuşi este de datoria noastră să ne uităm şi în viitor. Viitorul nu înseamnă numai peste zece ani, înseamnă ce se va întâmpla cu noi peste un an, peste cinci ani şi peste zece ani. Şi de ce spun acest lucru? După cum bine ştiţi, şcoala din Jurilovca primeşte deja copii şi din comunele învecinate şi nu numai, chiar şi din oraşul Babadag. Motiv pentru care eu consider că în continuare trebuie, pe de o parte să ne apărăm identitatea noastră proprie, dar să avem deschiderea necesară în a înţelege că anumite lucruri trebuie să se întâmple la comună. De ce? Pentru că, din păcate, şi în comuna Jurilovca, ca în toată ţara, există şi această depopulare. Ca să putem să mergem spre dezvoltare şi să putem să avem o educaţie atât cât o putem dezvolta noi în zona rurală echilibrată, eu am ţinut şi am să mă lupt în continuare să nu existe clase comasate, să nu avem clase simultane, adică a întâia cu a doua sau a întâia, a doua şi a treia, cum se întâmplă astăzi prin ţară”, a subliniat Eugen Ion.

Stejaru acceptă o eventuală comasare cu una dintre comunele vecine, dar numai dacă locuitorii vor avea de câştigat

O poziţie diferită faţă de cea exprimată la Smârdan şi Jurilovca vine de la Stejaru. Primarul Dumitru Enache este de acord cu o eventuală comasare a comunei cu oricare dintre cele patru localităţi vecine: Topolog, Casimcea, Beidaud sau Baia. Edilul a explicat că poziţia geografică a comunei Stejaru, aflată în mijlocul celor patru localităţi, permite o eventuală reorganizare în oricare dintre aceste direcţii. Dumitru Enache a precizat însă că acordul său este condiţionat de avantajele pe care le-ar obţine comunitatea. Mai exact, locuitorii din Stejaru ar trebui să beneficieze de servicii, investiţii sau condiţii mai bune decât cele de care dispun în prezent.

„Referitor la comuna mea, sunt întru totul de acord să ne asociem, să ne alipim sau să ne comasăm cu oricare dintre cele patru comune vecine. Bănuiesc că nu o să ne comasăm cu Babadag. Deci, cu Topolog, Casimcea, Beidaud sau Baia. Mai sunt şi Slava Cercheză şi Ciucurova, care se învecinează cu comuna Stejaru, dar sunt foarte departe, peste pădure. Dar, referitor la cele patru comune, noi suntem în mijlocul lor. Adică suntem la o distanţă de aproximativ 15 km faţă de comuna Topolog, faţă de comuna Casimcea, mai aproape, la 5 – 6 km, faţă de comuna Beidaud şi la aproximativ 10 km faţă de Baia, localitatea de centru. Dar, pe o rază de 15 km, suntem în mijlocul tuturor şi ne-am alipi de oricare dintre ele, numai în situaţia în care locuitorii comunei Stejaru vor beneficia de mai mult bine decât o duc astăzi la nivelul comunei Stejaru”, menţionează Dumitru Enache.

Edilul a subliniat că simpla diferenţă a numărului de locuitori dintre două comune nu ar trebui să constituie un argument pentru absorbţia uneia de către cealaltă, în condiţiile în care reorganizarea ar trebui să se facă voluntar.

„Dacă se va realiza în mod voluntar această comasarea, noi vom prezenta situaţia comunei Stejaru aşa cum se află ea astăzi: capacitatea administrativă, capacitatea financiară, infrastructura, strategia de dezvoltare, resursa umană. Adică acestea sunt elementele principale care te fac să speri că se va întâmpla un lucru mai bun decât ceea ce am putut să oferim noi. Dacă în jurul nostru există aceste elemente mai bune decât la Stejaru, nu avem nimic împotrivă. Dar, până la urmă, să ieşim fiecare cu oferta pe masă. Să vedem dacă xyz din comunele vecine sunt mai bune, pe aceste criterii, decât comuna Stejaru. Nu simplul fapt că am un locuitor mai puţin decât comuna vecină înseamnă că mă înghite aceea pe mine. Acolo vorbim despre partea de voluntariat. După 1 martie, dacă se va legifera, vom depune şi vom face demersuri astfel încât legiferarea să se facă în mod temeinic şi să se încerce o reformă administrativă a statului român, atât la nivel central, cât şi la nivel local”, a concluzionat Dumitru Enache.

Poziţia primarului din Stejaru privind reorganizarea administrativă este una mult mai amplă, iar într-o altă ediţie a Ziarului „Delta” vom prezenta punctul său de vedere elaborat despre comasare.

Maliuc şi Sfântu Gheorghe atrag atenţia asupra particularităţilor Deltei Dunării

La începutul lunii noiembrie, am luat pulsul unor comune din Delta Dunării, pentru a vedea cum este privită posibilitatea reorganizării administrative în comunităţile unde particularităţile geografice pot transforma o simplă deplasare către o altă primărie într-un drum dificil şi de durată. Atunci, primarul comunei Maliuc, Nicoleta Sevastian, şi edilul din Sfântu Gheorghe, Claudiu-Dragoş Cladiade,  au considerat că o eventuală reorganizare administrativă ar putea afecta în mod direct comunităţile locale. Principala problemă semnalată a fost legată de specificul Deltei Dunării, unde deplasarea către o altă unitate administrativ-teritorială presupune, în multe situaţii, transport pe apă şi timpi mari de aşteptare. Pentru locuitorii acestor comune, apropierea administrativă nu înseamnă neapărat şi accesibilitate geografică. O eventuală comasare trebuie analizată şi prin prisma distanţelor, a mijloacelor de transport disponibile şi a timpului necesar pentru ca oamenii să ajungă la serviciile publice de care au nevoie.