Aeroportul internaţional Delta Dunării din Tulcea este pregătit de curse regulate, după ce ieri a avut loc încheierea a două proiecte realizate cu fonduri europene. Este vorba despre proiectul Creşterea siguranţei şi securităţii pasagerilor pe Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea – Asigurarea securităţii pasagerilor pe Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea.
Aeroportul a fost declasificat la finalul anului 2017 din cauza faptului că nu îndeplinea condiţiile impuse la nivel european, aşa încât nu a mai putut primi aeronave de dimensiuni mari, însă în urma realizării a două proiecte finanţate de Uniunea Europeană a îndeplinit majoritatea cerinţelor.
„Cea mai gravă problemă care a fost pentru Aeroportul Delta Dunării a fost că la finalul conversiei certificatului de aerodrom i s-a scăzut categoria de luptă cu focul de la VII la III, iar acesta nu mai putea opera aeronave mari şi a fost limitat să opereze aeronave cu anvergura aripilor până la maxim 18 metri. Noi nu am putut opera decât aeronave mici cu 2-3 pasageri. În urma acestui lucru am luat la verificat POIM-ul prin care am constatat că putem accesa fonduri pentru rezolvarea acestor probleme şi aşa s-a născut acest proiect. Acesta a fost despărţit în alte două proiecte, unul economic şi unul noneconomic. În 2018 s-a început tema de proiectare şi studiul de fezabilitate şi am reuşit la finalul anului 2019 să semnăm contractul de finanţare. În acelaşi timp am demarat procedura de achiziţie pentru desemnarea antreprenorului care să execute acest proiect. În martie 2020 am dat ordinul de începere a lucrărilor”, a declarat, ieri, la sediul Aeroportului Delta Dunării, directorul Vâlcu Stoian.
Cele două proiecte europene au avut un buget total de circa 14 milioane de euro şi au vizat atât dotarea cu echipamente şi utilaje de stingere a incendiilor, echipamente IT de supraveghere, dar şi realizarea unor spaţii noi destinate angajaţilor.
„Unul dintre obiective a fost construirea unei Remize PSI cu o suprafaţă de 1.200 mp, un drum perimetral, amenajarea ariei de siguranţă, un sistem de supraveghere cu televiziune în circuit pentru a controla accesul în aeroport şi o serie de echipamente noi. Am ajuns la finalul acestui proiect şi începând de astăzi comisia de recepţie a lucrărilor va începe recepţia. Prin aceste două proiecte noi rezolvăm aproape 99% din neconformităţile pe care ni le-a dat Autoritatea Aeronautică Civilă. Din acest moment aeroportul are asigurate toate condiţiile de operare în siguranţă a aeronavelor. Fără sprijinul CJ şi personal al domnului Horia Teodorescu ne-am fi descurcat greu. Cu această ocazie vreau să îi mulţumesc pentru încrederea pe care a avut în aeroport, în conducerea aeroportului, cât şi pentru implicarea în rezolvarea problemelor!”, a explicat directorul Vâlcu Stoian.
Conducerea aeroportului mai are în desfăşurare un alt proiect cu un buget total estimat de 24 de milioane de euro, prin care se va permite accesul unui număr de circa 200 de persoane în terminalul pasageri, în contextul în care fluxul actual de călători poate fi de circa 50 de persoane.
„La ora actuală aerogara nu poate opera mai mult de 50 de pasageri, ceea ce este neconform pentru o aeronavă de referinţă care are 200 de pasageri. Pentru acest lucru noi am început şi sperăm să realizăm un proiect privind modernizarea terminalului pentru care avem gata studiul de fezabilitate. Probabil că până pe 15 luna aceasta vom depune cererea de finanţare, iar concomitent vom demara lucrările de achiziţie pentru desemnarea constructorului. Proiectul are o valoare de circa 24 milioane de euro. Viitorul proiect va avea o noutate, respectiv faptul că vom include un parc fotovoltaic în cadrul aeroportului care se va întinde pe aproximativ un hectar, care va asigura 30% din necesarul energiei pentru funcţionarea aeroportului. Sperăm să ajungem la finalul anului 2023 şi să avem şi terminalul făcut, în aşa fel încât aeroportului nu îi va mai lipsi nimic, decât traficul. Pentru acest lucru lucrăm în paralel cu diferite companii aeriene pentru a deschide atât curse regulate cât şi charter. Sperăm vara aceasta să reuşim şi acest lucru”, a precizat Vâlcu Stoian.
Prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, instituţie în coordonarea căreia se află aeroportul, a mulţumit tuturor miniştrilor care au fost la conducerea Ministerului Transporturilor, în special actualului ministru Cătălin Drulă, pentru sprijinul acordat în promovarea proiectelor din judeţ.
„Începutul a ceea ce se întâmplă astăzi a avut loc în octombrie 2012, în momentul în care s-a scris prima pagină pentru crearea ITI, urmând etapa la fel de grea de înscriere şi stabilizare în master-planul de transport al României al obiectivelor majore, pod, drum expres, aeroport. Spun acest lucru pentru că doar eu ştiu cam cât de grea a fost lupta de a le menţine în acest master plan care se scria la acea vreme. Am considerat conectivitatea ca element important, ţinând cont de pilonii de dezvoltare ai judeţului Tulcea, care sunt agricultura şi turismul în mod special. Dacă nu avem o conectivitate foarte bună, nu poţi să ai un turism de înaltă ţinută. Am avut sprijinul tuturor miniştrilor de linie de la Ministerul Transporturilor, inclusiv astăzi vreau să îi mulţumesc public ministrului Drulă pentru sprijinul pe care l-am primit acum 2-3 săptămâni într-un demers al meu. Am avut suportul tuturor miniştrilor care au fost din 2012 şi până acum şi a prim-miniştrilor de linie. Indiferent că a fost Ponta, Cioloş, Tudose, am avut o deschidere extraordinară la Tulcea. O altă luptă mare a fost de conştientizare a potenţialului pe care judeţul Tulcea îl are din punct de vedere turistic şi economic. Vreau să îi mulţumesc domnului director pentru modul cum s-a implicat şi a reuşit să promoveze aceste proiecte, cu o rapiditate şi exactitate de metronom, într-un timp destul de scurt, faţă de alţii care se luptă 20 de ani să facă un proiect de aşa amploare”, a declarat preşedintele Horia Teodorescu.
Anghel Stănescu, director consultanţă din cadrul SC Search Corporation SRL, a menţionat faptul că a fost o lucrare realizată cu o echipă sudată.
„Am supravegheat lucrările şi m-am bucurat de o echipă foarte sudată. Aşa cum a subliniat domnul preşedinte, această lucrare s-a făcut cu mult suflet. A fost o implicare extraordinară a aeroportului. S-au rezolvat probleme care în alte judeţe pe alte lucrări nu le rezolvăm ani de zile. A fost o lucrare de care îmi voi aduce aminte cu drag pentru că am găsit o colaborare extraordinară”, a spus director consultanţă, Anghel Stănescu.
Reprezentantul antreprenorului, Adrian Pavel, a prezentat obiectivele generale ale proiectului şi câteva date tehnice.
„Am avut un ordin de începere al lucrărilor anul trecut în luna mai, iar luna trecută pe data de 29 am lansat cererea pentru constituirea comisiei pentru recepţie la terminarea lucrărilor. Valoarea numai pentru noi a fost de 38,8 milioane de lei. A fost o echipă nu cu foarte mulţi componenţi şi îi mulţumesc colegului meu George că a coborât media de vârstă în acest birou, iar tot ceea ce a însemnat execuţie i-a aparţinut. Aş vrea să chem tinerii către această profesie, care este pur bărbătească, pentru a învăţa din ceea ce s-a întâmplat aici, pe acest aeroport”, a precizat Adrian Pavel.
Actualul aeroport din judeţul Tulcea a luat fiinţă în anul 1973, prin transferul unităţii aeroportuare care funcţiona la marginea oraşului Tulcea din anul 1952.
Aerobaza a preluat serviciile efectuate anterior de Transporturile Aeriene Româno – Sovietice. Prin cursele regulate Tulcea – Bucureşti – Tulcea, Tulcea – Constanţa -Bucureşti – Tulcea şi Tulcea – Galaţi – Tulcea se asigura transportul de pasageri şi marfă – peşte, icre, raci, materiale de pescărie, împletituri din papură şi stuf, puiet viu de peşte din China, datele statistice din acea perioadă arătând că pe aeroportul Tulcea operau până la 30 de aeronave pe zi.
În anul 2009, unitatea aflată în subordinea CJ a căpătat statut de aeroport internaţional, iar numele acesteia a devenit „Delta Dunării”.