Ministerul Finanţelor lucrează în prezent la o ordonanţă de urgenţă care să combată presupusa speculă din comerţ, respectiv practicarea unor preţuri nejustificat de mari, limitarea producţiei sau a vânzărilor şi acumularea de mărfuri în scopul creării de deficit pe piaţă.

De asemenea, se discută despre renunţarea la cota unică de impozitare, pe motiv că şi în prezent sunt mai multe categorii de angajaţi care plătesc taxe diferenţiat.

„Niciodată, în democraţie, creşterea taxelor nu a adus suplimentări la buget, doar au crescut evaziunea şi au scăzut încasările. Avantajul cotei unice  este faptul că întreprinzătorul ştie ce are de plătit şi nu mai este tot timpul controlat. Discutăm aici de cheltuieli, de deduceri, în condiţiile în care, una dintre marile probleme ale întreprinzătorului fiind că se duce să semneze contractele cu maşina şi se întoarce pe jos. Când vom vedea pachetul vom putea face o analiză. Cert este că noi, membrii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), suntem pentru păstrarea cotei unice, pentru păstrarea plafonului aşa cum am comunicat şi în decembrie, atunci când a existat o discuţie similară în coaliţie, tocmai pentru că este corect şi îi conferă o siguranţă întreprinzătorului. Dacă renunţarea la cota unică vine la pachet cu reducerea impozitului pe profit, echivalentul acestui impozit progresiv ar putea deveni atractiv pentru firme” , ne-a declarat Sterică Fudulea, secretarul general CNIPMMR.

Nicolae Ciuleac reprezintă una dintre cele mai mari unităţi procesatoare de carne de pe plan local, Carniprod Tulcea, şi este de părere că un adaosul comercial impus ar duce la lipsa concurenţei pe piaţă.

„Adaosul comercial nu poate fi dirijat de către nici un partid politic, decât dacă vine sub formă de dictatură, altă variantă  nu ar avea. Adaosul comercial reprezintă pentru o societate capacitatea proprie de finanţare a activităţii pe care o desfăşoară. Din moment ce tu, stat, îmi spui că nu am voie să modific adaosul comercial, s-ar putea să nu mă încadrez în baremul impus, chiar să fiu constrâns să nu mai funcţionez. Atunci, problema apare când nu mai există concurenţă, nu aş putea să am rulajul produselor, în lipsa profitului. Dacă nu acopăr cheltuielile, închid societatea”, a subliniat Nicolae Ciuleac.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului DELTA.