O parte din istoria judeţului Tulcea şi a României riscă să fie pierdută definitiv, dacă Ministerul Culturii nu intervine urgent pentru clarificarea situaţiei lucrărilor de dragare desfăşurate în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii portuare din Sulina, finanţat din fonduri europene, atrage atenţia Elena Doboş, deputat AUR de Tulcea.
„Este vorba despre trei epave din lemn, datate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, descoperite în anul 2015 de arheologul Iulian Rusu în Bazinul Mare al Administraţiei Zonei Libere Sulina. Având în vedere valoarea deosebită a acestor nave pentru patrimoniul subacvatic tulcean şi naţional, zona a fost vizată de o procedură de clasare ca sit arheologic, cu regim special de protecţie culturală şi arheologică. De anul trecut şi până în prezent, în zonă se desfăşoară lucrări de dragare, iar în spaţiul public au apărut suspiciuni că bucăţi dintr-una dintre epave ar fi fost deja afectate. În mod firesc, orice intervenţie asupra fundului bazinului portuar, orice lucrare de dragare sau orice modificare a regimului juridic al sitului trebuia justificată, avizată şi documentată în mod transparent. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat”, a declarat Elena Doboş.
Deputatul de Tulcea a formulat deja demersuri parlamentare către ministrul Culturii şi către directorul Administraţiei Zonei Libere Sulina, solicitând informaţiilor clare, în ordine cronologică, privind avizele, procedurile de clasare, eventualele declasări sau modificări ale regimului juridic al sitului arheologic din Bazinul Mare portuar al Zonei Libere Sulina.
„În urma solicitărilor formulate de domnul Iulian Rusu către Ministerul Culturii, răspunsul transmis de instituţie ridică mai multe semne de întrebare decât clarificări. Pe de o parte, se recunoaşte faptul că lucrările sunt situate într-o zonă cu relevanţă arheologică subacvatică, iar pe de altă parte se susţine că epavele semnalate nu ar fi fost identificate în aria lucrărilor.
Mai mult, se invocă faptul că o parte din situl arheologic ar fi fost declasată prin ordin al ministrului Culturii, pentru a permite continuarea lucrărilor, însă nu sunt explicate clar motivele, avizele, documentele tehnice şi responsabilităţile instituţionale care au stat la baza acestei decizii. Simpla afirmaţie că “nu s-a găsit nimic” nu poate fi suficientă într-o zonă vizată anterior ca sit arheologic. În acest context, am formulat deja demersuri parlamentare către ministrul Culturii, prin care am solicitat transmiterea tuturor informaţiilor clare, în ordine cronologică, privind avizele, procedurile de clasare, eventualele declasări sau modificări ale regimului juridic al sitului arheologic din Bazinul Mare portuar al Zonei Libere Sulina. De asemenea, am cerut comunicarea avizelor, rapoartelor şi documentelor tehnice care au stat la baza continuării lucrărilor de dragare, precum şi stabilirea instituţiilor şi persoanelor care îşi asumă răspunderea administrativă, tehnică şi juridică în cazul în care cele trei nave/epave sunt afectate, distruse sau acoperite în urma lucrărilor.
Ministerul trebuie să clarifice şi contradicţia dintre existenţa unei zone cu regim de protecţie arheologică şi afirmaţia potrivit căreia în zona verificată „nu s-a găsit nimic”.
În paralel, am formulat o întrebare şi către directorul Administraţiei Zonei Libere Sulina, având în vedere declaraţia publică potrivit căreia s-au făcut studii şi expertize, iar în zona respectivă nu avem absolut niciun punct care să ne spună că avem vreo navă, vreo corabie? Prin această întrebare, am solicitat o informare corectă şi transparentă privind studiile şi expertizele invocate, cine le-a realizat, când au fost efectuate şi dacă au fost transmise instituţiilor competente”, a explicat parlamentarul tulcean.
Deputatul Elena Doboş subliniază că modernizarea infrastructurii portuare este necesară, dar nu poate fi făcută cu preţul distrugerii unor mărturii istorice unice pentru România.
„Tulcea este unul dintre judeţele României cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, însă prea multe obiective istorice rămân neprotejate, nevalorificate sau lăsate în uitare. Tocmai de aceea, Ministerul Culturii are obligaţia să trateze cu maximă seriozitate această situaţie şi să intervină înainte ca distrugerea să devină ireversibilă.
Patrimoniul istoric al Tulcei nu poate fi sacrificat în tăcere, sub acoperirea unor răspunsuri generale şi a unor proceduri neexplicate public. Modernizarea infrastructurii portuare este necesară, dar nu poate fi făcută cu preţul distrugerii unor mărturii istorice unice pentru România”, a declarat deputatul AUR de Tulcea, Elena Doboş.
Comunicat de presă
