Un proiect de lege iniţiat de USR prevede organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director de şcoală la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, de către Consiliul de Administraţie (CA), în locul concursului naţional organizat în prezent de Ministerul Educaţiei. Criteriile de selecţie ar urma să fie stabilite în funcţie de nevoile specifice ale fiecărei şcoli, nu printr-o metodologie uniformă aplicată de la nivel judeţean, propune USR. Cadrele didactice din Tulcea au opinii diferite în legătură cu această iniţiativă. Unii consideră că şcolile îşi cunosc cel mai bine nevoile şi ar trebui să-şi poată alege singure conducerea, iar alţii sunt de părere că actualul sistem este mai obiectiv.

Directorul Liceului Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea, prof. Camelia Ivanov: „Personal aş opta pentru concursul naţional”

Directorul Liceului Teoretic „Grigore Moisil” din Tulcea, prof. Camelia Ivanov, spune că actualul concurs este dificil, însă probele scrise sunt obiective, de aceea ar opta totuşi pentru concursul naţional.

„Concursul de directori în forma actuală este destul de greu şi solicitant, dar este obiectiv, în mare parte – probele scrise. La proba de interviu, atunci când intervine nemijlocit factorul uman sunt posibile orice scenarii, să fii susţinut sau să fii obstrucţionat. Chiar şi aşa, este filmat, deci poţi face contestaţie. În varianta în care ar fi organizat de CA al şcolii, contează, dincolo de impresia pe care ai lăsat-o de-a lungul timpului sau prestaţia la momentul interviului, <<numărul de voturi pro şi contra>>. Colegii din CA lasă de multe ori problemele şcolii pe umerii directorului. Nu au o motivaţie deosebită în a se implica, dincolo de participarea la şedinţe, şi acordă directorului girul în aprofundarea problemelor, în documentare, în găsirea soluţiilor, urmând să îşi exprime părerea în rezolvarea acestora. Să nu uităm că, în învăţământ, calitatea de membru CA nu aduce nicio bonificaţie, iar funcţia de director devine pe zi ce trece mai neatractivă – legislaţie în continuă schimbare, lipsa unei predictibilităţi, birocraţie excesivă, probleme la nivelul societăţii care influenţează percepţia asupra educaţiei şi a rolului şcolii şi nu în ultimul rând, un salariu nemotivant. Fiind un proiect care implică o schimbare de percepţie, în faza de pionierat sigur se vor face multe greşeli. Personal aş opta pentru concursul naţional. Modul în care s-a desfăşurat în judeţul nostru nu a lăsat suspiciuni de niciun fel”, ne-a declarat prof. Camelia Ivanov.

Directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret” Tulcea, prof. Florin Anastasiu: „Sunt măsuri care au doar caracter, în viziunea noastră, lozincar”

Directorul Colegiului Naţional „Spiru Haret” Tulcea, prof. Florin Anastasiu, consideră că proiectul nu este de fapt o reformă reală.

„Cumva se profesionalizează funcţia de director şi se leagă şi mai mult directorul de şcoală. Multe astfel de măsuri ciudate s-au luat, cosmetizate fiind sub titulatura de reformă, iar aceasta este una dintre ele, neavând nimic de a face în esenţă cu o reformă. La un moment dat spune <<funcţia de director ar urma să fie separată de cea de preşedinte al CA>>, ceea ce este iarăşi relativ ciudat. CA este forul suprem, principal, de conducere a unei şcoli. În momentul în care preşedintele CA nu mai este directorul şcolii, în acel moment înseamnă că de fapt, directorul şcolii rămâne cumva un simplu executant fără niciun fel de atribuţii şi posibilităţi decizionale, ceea ce până la urmă n-ar fi niciun fel de problemă. Singura problemă este ca preşedintele CA să fie ales prin vot secret de către membrii Consiliului, printr-un mecanism de control intern, care să garanteze că <<directorul răspunde în faţa uni for independent cu competenţe şi legitimitate proprii>>. Păi până acum, CA nu a fost un for cu competenţe şi legitimitate proprii? Bineînţeles că aşa a fost”, a explicat prof. Florin Anastasiu.

Acesta atrage atenţia că membrii CA nu au pregătirea necesară pentru a organiza şi evalua un concurs pentru funcţia de director.

„Poate iniţiatorii legii nu ştiu că în CA al unei şcoli fac parte şi reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor locale şi chiar elevi, membri ai consiliului şcolar. Poate că nu se ştia lucrul acesta foarte bine. Mai apoi se spune că respectivul concurs va fi organizat de către şcoală după o metodologie proprie, iar criteriile de selecţie vor fi organizate la nivelul şcolii, de către CA. Păi CA are atribuţii şi competenţe atât de mari de management educaţional încât să organizeze un concurs, să stabilească probe, materie de concurs pe care să fie capabili şi să o corecteze? Este ca şi cum un profesor de fizică dă o lucrare şi trebuie să ştie s-o corecteze. La fel şi CA, dacă dă o lucrare unui director, trebuie să fie capabil să corecteze acea lucrare. Asta înseamnă că trebuie să aibă atribuţii foarte mari de management educaţional. Mă îndoiesc că în fiecare CA al fiecărei şcoli din ţară vor fi atât de mulţi experţi în management educaţional încât să organizeze concurs, să stabilească materie de concurs, să fie capabili să evalueze, să stabilească matrici de evaluare, etc. Cu atât mai mult cu cât concursul pentru director nu presupune doar management efectiv educaţional, presupune probe de informatică, competenţe digitale. De aceea, sunt măsuri care au doar caracter, în viziunea noastră, lozincar”, a precizat prof. Florin Anastasiu.

Directorul adjunct al Liceului Teoretic „Gheorghe Munteanu Murgoci” Măcin, prof. Viorica Barbato: „Aparent, modelul propus de USR pare mai bun decât al ministerului de resort pentru că implică în mod direct comunitatea”

Directorul adjunct al Liceului Teoretic „Gheorghe Munteanu Murgoci” Măcin, prof. Viorica Barbato, spune că şcoala şi comunitatea locală îşi cunosc cel mai bine nevoile şi ar putea alege managerul potrivit. Ministerul ar trebui totuşi să stabilească standardele minimale, condiţiile de eligibilitate şi concursul de evaluare, lăsând CA selecţia finală pe baza interviului, atrage atenţia directorul adjunct al Liceului Teoretic „Gheorghe Munteanu Murgoci” Măcin.

„Aparent, modelul propus de USR pare mai bun decât al ministerului de resort pentru că implică în mod direct comunitatea care îşi cunoaşte cel mai bine nevoile şi, ca atare, ştie ce tip de profil managerial îi trebuie. Mai mult decât atât, CA şi implicit comunitatea locală vor fi responsabilizate în ceea ce priveşte performanţa şcolii. Propunerea pe care o face USR se aliniază tendinţei europene unde, în majoritatea statelor, selecţia directorilor este făcută la nivel local, lucru ce ar avea ca efect reducerea influenţei Inspectoratului Şcolar Judeţean, însă nu şi a politicului! Cred că o soluţie ar fi ca ministerul să stabilească standardele minimale, condiţiile de eligibilitate şi  concursul de evaluare, lăsând Consiliului de Administraţie selecţia finală pe baza interviului şi a proiectului managerial”, a precizat prof. Viorica Barbato.

Citiţi continuarea în ediţia tipărită a ziarului Delta.