Reorganizarea teritorială totală a României prin reducerea numărului de judeţe la 15 reprezintă o prioritate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, susţin reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

CCIR a organizat o întâlnire de lucru cu importante organizaţii patronale şi profesionale sectoriale din România.

Discuţiile s-au axat pe situaţia economică actuală, posibilităţile de dezvoltare şi de promovare a produselor şi serviciilor româneşti şi modalităţile de reducere a cheltuielilor publice. Astfel, organizaţiile semnatare consideră drept prioritară reorganizarea teritorială totală a României prin reducerea numărului de judeţe la 15, precum şi redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori.

Dacă s-ar aplica modelul după care au fost reorganizate curţile de apel, judeţul Constanţa ar urma să absoarbă judeţul Tulcea.

Am discutat pe acest subiect cu parlamentari tulceni, care susţin că măsura ar rezolva probleme de ordin economic.

„Este o idee bună şi s-a mai încercat şi în trecut acest lucru însă nu s-a reuşit, rămânând la stadiul de idee! Dacă ar fi după mine, aş începe mai întâi cu UAT-urile mici, comunele cu un număr redus de locuitori şi apoi să se treacă la scară mare, pentru a putea gestiona mai uşor resursele financiare atât cele locale, cât şi atragerea de fonduri europene. Nu ştiu dacă se va realiza foarte curând, dar ca idee este bună şi ar rezolva multe probleme de ordin economic. În ceea ce priveşte judeţul Tulcea, termenul folosit cum că ar dispărea, este un pic forţat, nu va dispărea niciun judeţ ci va fi o altfel de organizare administrativ teritorială. Dar repet, nu ştim când şi dacă se va întâmpla asta, deoarece CJ-urile trebuie să se pună de comun acord, iar asta cere timp”, ne-a declarat senatorul USR de Tulcea, Costel Vicol.

Deputatul PNL Michael Gudu consideră că reorganizarea teritorială ar duce la dezvoltarea ţării.

„Este o soluţie din perspectiva dezvoltării României. Trebuie să ne uităm şi la exemplul ţărilor din jur care au făcut această reorganziare. De exemplu, în Polonia gradul de absorbţie a fondurilor accesate este în strânsă legătură cu dezvoltarea ţării. Şi acolo au fost regiuni mai mici care erau similare judeţelor noastre, iar prin reorganizare au rămas câteva regiuni care au grăbit dezvoltarea ţării. Ar fi de dorit ca şi la noi să se realizeze această reorganizare administrativă, dar sunt paşi destul de mulţi de făcut în această direcţie. În prezent se accesează foarte greu fonduri pe proiecte ce trebuie implementate în două judeţe. Este o întreagă birocraţie care nu face decât să frâneze dezvoltarea. Dacă se face regionalizarea sunt multe chestiuni de stabilit vis-a-vis de centrul administrativ, modul în care vor funcţiona noile mecanisme”, a spus Michael Gudu.

Şi Valentin Cioromelea, senator AUR, este de părere că o simplificare administrativă este necesară.

„Discuţii au mai fost, iar dacă se va finaliza vom vedea. Oricum votul AUR nu va conta. Avem atâtea iniţiative legislative respinse de coaliţie încât nu mai avem speranţe până în 2024. Asta în cazul în care nu vor da vreo ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi până să devină lege va mai dura. Se poate transforma în regionalizare forţată. Coaliţia face ce vrea… O simplificare administrativă este necesară. De asemenea, reducerea aparatului bugetar este o necesitate, iar atragerea fondurilor, o prioritate”, a precizat Valentin Cioromelea.

Secretarul general al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Sterică Fudulea spune că „Reorganizarea administrativă ar duce la economii ale cheltuielilor făcute de administraţia centrală. Vor fi mai puţine locuri de muncă în aparatul administrativ şi acest lucru este bun. Avem deja direcţii regionale de control care sunt centralizate şi dacă ne gândim în virtutea faptului că trebuie să ne digitalizăm, înseamnă că ne va fi mult mai uşor să putem comunica între noi”.

La rândul său, Eugen Ion, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) – filiala Tulcea susţine reorganizarea şi subliniază faptul că administraţiile publice au o problemă la nivel de personal profesionist  în cadrul instituţiilor.

„În ultimii 30 de ani am asistat la tot felul de propuneri. Noi nu trebuie să uităm un lucru, că toate fondurile nu sunt luate în calcul pe acest tip de reorganizare. Cred că administraţiile publice au o mare problemă la nivel de oameni bine pregătiţi în cadrul instituţiilor. O parte din profesioniştii din instituţii au ieşit la pensie. Sunt primării pe raza judeţului unde nu au secretar general pentru că nu vine nimeni la posturile scoase la concurs. Cred că fiecare primar şi preşedinte de consiliu judeţean trebuie să îşi structureze aparatul bugetar pentru a fi eficient în ceea ce priveşte serviciile către populaţie şi puterea de absorbţie a fondurilor europene. Eu nu spun că aparatul bugetar este mare sau mic, dar de un lucru sunt sigur, că există un dezechilibru în ceea ce priveşte aparatele administrative. De o reorganizare eu zic că este nevoie în România. Referitor că trebuie să dăm oameni afară pentru a fi mai bine eu nu cred că este o soluţie. Trebuie să găsim oameni şi să îi punem fiecare pe bucăţica lui. Dacă nu găsim profesionişti să îi ducem pe cei pe care îi avem să perfecţionăm pentru că de 10 ani de când sunt în administraţie nu văd un interes atât de mare din partea funcţionarilor publici şi a colegilor primari. Nici eu nu înţelegeam la început de ce este nevoie de acest mecanism, dar timpul ne-a dovedit că fără să ne perfecţionăm şi să ne adaptăm nevoilor curente nu putem fi performanţi”, a subliniat Eugen Ion.

Curtea de Apel Constanţa are arondat judeţul Tulcea.

„Reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul organizării Curţilor de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov. Se poate prelua acest model şi în cazul judeţelor, mai ales că în Constituţia României nu se vorbeşte de un anumit număr de judeţe. Evident, acest lucru trebuie să fie asumat de către decidenţi, fiind, totodată, şi un act de curaj politic, în urma unei dezbateri consistente şi transparente privind economiile ce se pot face astfel la bugetul public, bani ce pot fi reinvestiţi în economia românească”, se menţionează în comunicatul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.