Mihai Duţu, primarul oraşului Măcin: „E un haos total cu care ne luptăm de aproape 2 ani”

Într-un oraş care încă plăteşte facturile trecutului, administraţia locală din Măcin încearcă să construiască viitorul printre datorii, proiecte blocate şi investiţii abandonate la jumătatea drumului. Primarul Mihai Duţu vorbeşte deschis despre „haosul” administrativ găsit la preluarea mandatului, despre milioane de lei care trebuie achitate din urmă şi despre proiecte făcute „pe genunchi”, dar şi despre ambiţia de a transforma radical oraşul în următorii ani. De la şoseaua de centură considerată vitală pentru comunitate, până la reabilitarea şcolii vechi, modernizarea infrastructurii, extinderea reţelelor de utilităţi sau dezvoltarea unui parc fotovoltaic cu sisteme de stocare a energiei, administraţia promite o schimbare de ritm şi de mentalitate. În acelaşi timp, provocările sunt uriaşe: penalităţi de milioane de lei, lipsa fondurilor pentru investiţii esenţiale şi un aparat administrativ care trebuie să recupereze rapid ani întregi de stagnare.

Într-un interviu amplu şi fără ocolişuri  acordat Ziarului „Delta”, primarul vorbeşte despre priorităţile pentru 2026, marile investiţii pregătite pentru oraş, dificultăţile întâmpinate în implementarea proiectelor şi direcţia în care vede dezvoltarea Măcinului. Este un dialog despre administraţie, responsabilitate şi despre încercarea de a reda comunităţii „strălucirea, încrederea şi respectul” pe care, spune edilul, oraşul le merită.

– Care sunt principalele priorităţi ale administraţiei locale pentru anul 2026?

– Există un set de probleme asupra cărora am început analiza încă de la preluarea mandatului: sistemul administrativ implică un cadru funcţional şi operaţional format din structura aparatului administrativ şi mijloacele procedurale. Mă refer la atitudinea resursei umane afectate de schimbările legislative accelerate cu care trebuie să ţină pasul – să zicem într-un cuvânt modernizare – poate e un termen prea amplu – şi instituirea unor regulamente funcţionale.

Trebuie să adoptăm o nouă Strategie de dezvoltare a oraşului. Avem deja Regulamentul de salubrizare nou şi constatăm că mai avem mult de lucru pentru a-l face viabil. Am adoptat un nou Plan de ordine şi siguranţă publică pe anul 2026. Trebuie modificat Regulamentul de funcţionare astfel încât să dea rezultate. Lucrăm la PUG, nu avem încă un Amenajament pastoral, se lucrează la actualizarea Registrului spaţiilor verzi etc….

Resursa umană trebuie să recupereze rapid tot ce nu s-a făcut până acum şi cred că e nevoie de adaptare la un alt ritm şi la o altă calitate a serviciului, poate e nevoie de o schimbare de mentalitate. Ca să parafrazez un preşedinte – Kennedy, păstrând proporţiile bineînţeles, „Nu întreba ce face oraşul pentru tine, întreabă ce faci tu pentru ora?!”.

Principalele priorităţi sunt finalizarea proiectelor în curs: reabilitare termică spital, finalizarea CAV, PUG, reabilitare Grădiniţa nr. 4, finalizarea proiectului de asfaltare care se află în etapa 3, pontonul pentru pescari şi obţinerea finanţărilor pentru alte 3 mari proiecte: realizarea parc fotovoltaic, reconsolidarea şi reabilitarea şcolii vechi şi a primăriei plus obiectivul principal centura ocolitoare a oraşului, atât de necesară comunităţii noastre. Probleme deosebite întâmpinăm la proiectele în curs. Pentru reabilitarea liceului, finalizat anul trecut, avem de plătit constructorului peste 1 milion de lei, reprezentând penalizări la facturile neachitate. Când am preluat primăria constructorul avea lucrări realizate şi neachitate de peste 1 an de zile. Acum a venit nota de plată. La spital constructorul cere ajustări de plată de aproximativ 2 milioane de lei şi pe lângă asta am fost nevoiţi să facem un credit pentru a asigura finanţarea montării centralei termice. Pentru că nimeni din vechea administraţie nu a observat că aceasta nu este prinsă în proiect. Cum nu a observat nici că ambulatoriul nu va fi încălzit. Un proiect făcut pe genunchi, fără minimă responsabilitate. Deja proiectul a suferit corecţii financiare la care se vor adăuga corecţiile din alt proiect pierdut de fosta administraţia şi pentru care vom plăti iar sute de mii de lei. La grădiniţa nr. 4 iar avem de rezolvat problema încălzirii, pentru că la etapizare costurile au devenit neeligibile şi practic va fi o cheltuială care va cădea pe umerii bugetului primăriei.

– Ce proiecte importante vor fi demarate sau continuate în acest an la Măcin?

– În acest an vom finaliza proiectele în curs şi vom fina-liza etapele birocratice pentru celelalte proiecte: şoseaua de centură, reconsolidarea şi reabilitarea şcolii vechi şi a primăriei. Sper ca anul acesta să putem finaliza proiectul cu panouri. Este vorba de reluarea proiectului găsit de noi mort şi pentru care riscam să plătim penalităţi. De ce? Pentru că nu au achitat cei din vechea administraţie ATR-ul. Este meritul dlui administrator public, Mihail-Traian Barbato, că a  negociat şi renegociat acest proiect cu consultantul iniţial şi astfel evităm să plătim penalităţi şi să nu avem parcul realizat. Mai mult, proiectul parcului prevede acum şi capacităţi de stocare a energiei, ceea ce nu se regăsea iniţial. Un alt proiect pe care suntem pe cale să-l deblocăm este asfaltarea oraşului, care se află în etapa 3 şi care cuprinde pe lângă asfaltarea străzilor rămase cu piatră cubică şi reabilitarea trotuarelor. Sunt aproape 4 ani de când ne rupem picioarele circulând pe ceea ce a rămas din vechile trotuare.

– Care sunt investiţiile pe care le consideraţi esenţiale pentru dezvoltarea oraşului?

– Pe lângă şoseaua de centură esenţială pentru oraş avem maximă nevoie de un sistem de supraveghere video. Am preluat un dispecerat nefuncţional şi vreo 6 camere total depăşite tehnologic. Pentru a stopa fenomenul gunoaielor abandonate, dar nu numai, avem maximă nevoie de un astfel de sistem. Din păcate nu sunt axe de finanţare deschise, dar căutăm alternative. Un alt obiectiv de maxim interes este realizarea unui sistem de iluminat public. Actualul sistem este la nivel de muzeu. Avem semnale că se vor deschide axe de finanţare spre finalul anului şi deja suntem pregătiţi pentru a accesa. Mi-aş dori să pot avea fonduri sau axe deschise pentru reabilitarea parcului, reabilitarea blocurilor, construcţia unei noi săli de sport, reabilitarea stadionului şi construcţia unor parcuri pentru copii în diferite zone ale oraşului, dar din păcate nu există axe deschise pentru aşa ceva. Trist este că nu ne putem baza nici pe buget câtă vreme tot achităm datorii moştenite.

– Ce lucrări de infrastructură sunt prevăzute în perioada următoare?

– Lucrări de asfaltare şi reabilitare trotuare. Sper să găsesc cumva fonduri şi pentru a achiziţiona borduri pentru toată strada 1 Decembrie deoarece cei de la CNAIR mi-au transmis că vor reface asfaltul de pe carosabil în integralitate atunci când vom schimba bordurile. Vorbim de sute de mii de lei doar pentru achiziţia lor la care se va adăuga evident şi manopera. Concomitent se desfăşoară şi se vor intensifica lucrări de extindere a reţelei de gaz şi aşteptăm ca Aquaserv să demareze unele lucrări la reţeaua de apă şi canalizare. Aici se aşteaptă semnarea contractului de finanţare de către operatorul Aquaserv prin ADI Apă şi Canal.

– Există proiecte finanţate din fonduri europene aflate în derulare sau pregătire?

– Toate proiectele descrise mai sus sunt finanţate prin fonduri europene, mai puţin asfaltarea străzilor finanţate prin PNDL – Anghel Saligny şi şoseaua de centură, pentru care avem o parte din bani şi pentru restul vom cere sprijin guvernamental. Din păcate din bugetul local nu reuşim decât să plătim datoriile şi să subvenţionăm colectarea gunoiului. Cu siguranţă vom aborda altfel lucrurile din 2027.

– Ce investiţii sunt planificate pentru unităţile de învăţământ şi instituţiile publice?

Suntem interesaţi de reabilitarea liceului tehnologic dar momentan nu am găsit sursă de finanţare. Refuz să mai accesăm şi să facem proiecte după ureche, cum a fost în trecut. Spoiala ieftină este de fapt o risipă de bani.

– Sunt prevăzute proiecte pentru modernizarea serviciilor publice şi a utilităţilor?

Am în plan dezvoltarea serviciului de salubrizare pentru că devine ineficient în condiţiile în care se vor asfalta mare parte din străzi. Deja sunt zone unde nu se reuşeşte intervenţia. Analizez inclusiv externalizarea acestui serviciu. Ştiu că nu ar fi ceva popular, dar eu caut eficienţă şi mai puţine aplauze.

Anul ăsta vom continua aşa şi vom încerca să ne îmbunătăţim serviciile, dar este greu fără bani.

– Ce planuri are administraţia locală pentru cultură, sport şi zonele de agrement?

– Căutăm să ne ducem planul spre finalizare. Anume să mutăm viaţa socială în parcul Tineretului şi în acelaşi timp să modernizăm stadionul. La capitolul cultură aştept încă interesul celor implicaţi, directorul casei de cultură, profesori şi chiar elevi. Vine un val mare de tăcere şi linişte momentan, dar şi aici voi schimba abordarea cât de curând.  La capitolul sport asist la manifestarea unor ambiţii sau frustrări ale unor personaje care în final merg în totală opoziţie cu interesele comunităţii. În loc să se dezvolte un singur club azi se dezvoltă două, cu subunităţi şi ramuri noi. Banii, că vorbim de sprijin de la primărie sau de la privaţi, sunt tot ăia şi vor fi din ce în ce mai puţini. Nu pare să existe interes pentru eficientizare şi este păcat, deoarece sportul este momentan singurul sector care aduce rezultate concrete în oraş.

– Care sunt cele mai mari provocări în implementarea proiectelor administraţiei locale? 

– Principalele provocări sunt reparaţiile, fie că vorbim de cele financiare sau cele tehnice. Încercăm să le finalizăm, dar să le facem atât funcţionale cât şi eficiente. E un haos total cu care ne luptăm de aproape 2 ani. Uneori am impresia că lucrurile proaste au fost gândite aşa de la început şi nu este vorba doar de incompetenţă.

– Ce proiect consideraţi că va avea cel mai mare impact asupra comunităţii?

– Cu siguranţă şoseaua de centură, dar atunci când va fi finalizată şi şcoala veche ea va deveni un simbol al oraşului. Indiferent dacă voi apuca sau nu ca primar finalizarea acestor proiecte voi fi mândru că le-am demarat şi am contribuit la realizarea lor.

– Cum reuşeşte administraţia să stabilească priorităţile pentru nevoile cetăţenilor?

– Deoarece nevoile oamenilor depăşesc cu mult resursele administraţiei ca diversitate şi volum, e dificil de stabilit o ierarhie. S-au acumulat zeci de ani de aşteptare şi frustrare şi nici nu mă pot supăra pe cetăţeni atunci când spun că s-au săturat de aşteptare. Cetăţenii au nevoie de multe lucruri şi pe bună dreptate. Vor curăţenie, vor locuri de muncă vor parcuri de joacă pentru copii, vor linişte şi siguranţă. În general vor lucruri normale care ar fi trebuit făcute în ultimii 20 de ani. Facem tot ce putem pentru a nu le risipi încrederea şi pentru a crea măcar cadrul pentru dezvoltarea oraşului. Ne dorim şi noi să facem în oraş şi pentru oraş tot ceea ce îşi doresc şi ei.

– Ce obiective are Primăria Măcin pe termen lung pentru dezvoltarea oraşului?

– Obiectivele le-am descris şi anunţat deja. Lucrăm intens pentru a le pune în practică. Parte din ele le vom reuşi. Pentru restul depinde de cum acţionăm, împreună, cu răbdare sau separat şi haotic ca în trecut.

– Ce mesaj transmiteţi locuitorilor privind direcţia în care se dezvoltă oraşul?

– Le transmit să aibă încredere şi răbdare în continuare. Ştiu tot ce mişcă în oraş şi care sunt nevoile chiar dacă am lăsat comunicarea cu ei în plan secund. Lucrul ăsta se va schimba total în perioada următoare. Prezenţa mea fizică în birouri se va limita strict la chestiuni urgente şi voi aloca un timp suplimentar activităţii de teren aşa cum făceam la vechiul loc de muncă. Când vom demara, sper la sfârşitul lunii mai sau început de iunie, lucrările de asfaltare, voi fi în permanenţă pe şantier şi pe străzi. Asigur cetăţenii că suntem pe drumul cel bun şi în ciuda tuturor obstacolelor întâlnite vom reda oraşului şi comunităţii strălucirea, încrederea şi respectul, aşa cum am promis când le-am cerut votul de încredere. Suntem aproape de jumătatea drumului şi putem privi cu încredere şi optimism viitorul.