Ceea ce la prima vedere pare a fi doar pământ bătătorit şi câteva pietre ascunde, în realitate, una dintre cele mai spectaculoase pagini de istorie antică din Dobrogea.

În Baia, sub paşii locuitorilor de astăzi, se află urmele unei civilizaţii care a înflorit acum mai bine de două milenii şi jumătate. Descoperirile recente, realizate în punctul Açic Suat – Caraburun de o misiune arheologică franco-română, scot la lumină un patrimoniu cultural de o valoare inestimabilă.

Săpăturile arheologice au relevat o structură urbană complexă, veche de peste 25 de secole. Au fost aduse la suprafaţă drumuri antice, pavaje, fundaşii de clădiri şi fragmente ceramice care demonstrează că aria a fost un nod comercial şi cultural strategic. Vestigiile atestă faptul că vechii locuitori ai zonei aveau legături economice şi culturale strânse cu lumea greacă, spaţiul egeean şi Asia Mică.

Amploarea sitului este una de-a dreptul impresionantă. Împreună cu zona necropolelor, complexul arheologic se întinde pe o suprafaţă estimată la aproximativ 200 de hectare.

Primarul Liliana Marinescu:„O parte din sufletul comunei Baia”

Impresionată de rezultatele cercetărilor, primarul comunei Baia, Liliana Marinescu, a subliniat importanţa acestui moment pentru viitorul regiunii.

„Pentru mine, aceasta nu este doar o descoperire arheologică. Este o parte din sufletul comunei Baia. Este patrimoniul nostru, o moştenire pe care trebuie să o respectăm. Este, poate, una dintre cele mai mari oportunităţi pe care le avem pentru ca Baia să fie cunoscută nu doar în judeţul Tulcea, ci în întreaga ţară şi, de ce nu, peste hotare”, a declarat edilul Liliana Marinescu.

Descoperirea de la Açic Suat – Caraburun plasează comuna Baia pe harta marilor situri arheologice ale României şi deschide porţile către o dezvoltare turistică şi culturală.

„O comunitate care îşi cunoaşte trecutul este o comunitate care îşi poate construi mai bine viitorul. Baia are o poveste de peste 2.500 de ani, şi abia acum începem să o descoperim”, a adăugat Liliana Marinescu.

Situl de la Açic Suat, situat pe malul sudic al lagunei Goloviţa, la intrarea în golful Baia,  păstrează urmele mai multor aşezări care s-au succedat de-a lungul timpului pe o peninsulă cu o poziţie strategică în peisajul lagunar al Dobrogei.

În cadrul campaniei de cercetare din acest an, investigaţiile se concentrează asupra unor edificii datând din perioada arhaică a ocupării sitului. Cercetările arheologice au scos la lumină mai multe construcţii din piatră, unele dintre ele având acoperişuri din ţiglă, precum şi o cantitate importantă de ceramică, provenită atât din producţia locală, cât şi din centre îndepărtate, anunţă Institutul de Studii Sud-Est Europene, pe pagina de Facebook a instituţiei.

Printre descoperiri se numără monede, instrumente şi numeroase obiecte care oferă indicii despre viaţa de zi cu zi şi activităţile economice ale locuitorilor. Au fost identificate, de exemplu, greutăţi folosite la plasele de pescuit şi la războaiele de ţesut, râşniţe din piatră, vârfuri de săgeţi cu funcţie premonetară şi figurine din teracotă.